ușurătate sf [At: AR (1829), 149/16 / V: ișor~, i~, (înv) ușor~, (reg) ~rot~ / Pl: ? / E: ușor⁴ + -ătate] 1 Lipsă a greutății. 2 Lipsă de efort Si: ușurime (2). 3 Însușirea a ceea ce este ușuratic (3). 4 Lipsă de seriozitate Si: frivolitate (1), nechibzuință. 5 (Înv; îs) ~ de minte (sau a minții) Nechibzuință. 6 (Îlav) Cu ~ Fără efort Si: ușor⁴ (69). 7 (Îal) Cu ușurință. 8 (Îal) În mod superficial Si: ușor⁴ (78). 9 Lucra ușuratic Si: frivolitate (1).