vechil s.m. I (în trecut, în Țările Rom.) 1 Persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie; om de încredere al unui moșier. 2 (jur.) Persoană care reprezenta pe cineva, prin procură, la diverse afaceri, acte juridice sau într-un proces; procurator. II (înv.) Locțiitor, reprezentant, purtător de cuvînt al unui suveran, al unui demnitar etc. • pl. -i. /<tc. vekil.