vinovăție s.f. Faptul de a fi vinovat; culpabilitate, vină. Un sentiment penibil de vinovăție (CĂL.). ♦ Starea unei persoane față de fapta sa ilicită și față de rezultatele ei. Vinovăția îl copleșise. ♦ Faptă comisă de cel vinovat. Își recunoaște vinovăția. • pl. -ii. g.-d. -iei. /vinovat + -ie.