vizită s.f. 1 Faptul de a merge la cineva în scopul unei întrevederi cu caracter prietenesc, de curtoazie sau oficial. Ai putea să-mi faci cîte o vizită în internat (AGÂR.). ◊ Carte de vizită v. carte. Vizită armenească v. armenesc. ◊ Expr. A fi în vizită cu cineva = a avea relații de prietenie cu cineva, a-și face vizite reciproce. A întoarce vizita v. întoarce. 2 (med.) Consultație făcută de medic în instituții specializate sau la domiciliul bolnavului. Am înțeles că doctorul și-a amînat vizita pe a doua zi (SADOV.). ◊ Vizită medicală = control medical (periodic) făcut salariaților, elevilor etc. ♦ Control (medical și sanitar) făcut de medici, însoțiți de personalul auxiliar, în saloanele unui spital, la patul bolnavilor. 3 Deplasare la fața locului la un obiectiv, într-o localitate, într-o regiune, cu scopul de a le cunoaște, de a le controla etc. Vizita la Mitropolie fu discutată la colțul unei strade (D. ZAMF.). • pl. -e. /<fr. visite, it. visita; cf. germ. Visite.