voloc sn [At: (a. 1665) IORGA, S. D. V, 39 / V: (reg) vălog, ~og / Pl: ~oace, (reg) ~uri / E: rs, ucr волок] 1 Plasă lungă de pescuit în apele mari, prevăzută la cele două capete cu câte un băț gros, care îi permite pescarului să o tragă prin apă și mai ales pe fundul apei. 2 (Prc) Împletitură din fire textile, cu ochiuri mari, din care se fac diferite obiecte Si: fileu (1), plasă, rețea. 3 (Înv; fig) Șir compact de oameni care încercuiesc pe cineva ca îl prindă. 4 (Reg) Sac în care se dă nutreț cailor.