vătămat, ~ă a [At: PRAV. 13 / V: (reg) băt~ / Pl: ~ați, ~e / E: vătăma] 1 (D. ființe sau d. părți ale corpului lor) A cărui sănătate sau integritate corporală a fost afectată (din cauza unei boli, a unei răniri, a unei loviri etc.). 2 (Pop; spc) Bolnav de hernie (2) Si: (pop) boșorogit² (1), surpat, (reg) vătămăturos. 3 (Fig) Care a suferit un necaz, un neajuns. 4 Care a suferit o pagubă Si: păgubit. 5 Prejudiciat moralmente Si: lezat. 6 Ofensat. 7 (D. bunuri materiale, obiecte etc.) Deteriorat².