zgâit, ~ă [At: ANON. CAR. / V: (pop) ~iat (S și: sgâiat) / S și: sg~ / Pl: ~iți, ~e / E: zgâi] 1 a (Pfm; d. ochi) Holbat¹ (1). 2 a (Reg; d. ochi) Care nu se închide complet, rămânând întredeschis (în timpul somnului) din cauza unei boli sau a bătrâneții. 3 sm (Pop) Ochi¹ (1). 4 a (Pex; d. față) Slut (1). 5 smf Persoană urâtă, cu ochii ieșiți din orbite. 6 (D. bube, răni etc.) Zgâit (3). 7 a (Reg; d. bube, răni) Deschis (22). 8 a (Rar; d. pământ) Uscat. 9 a (Rar; d. țesături) Rupt².