îmbogățire sf [At: (a. 1848) URICARIUL X, 10 / S și: (înv) înb~ / Pl: ~ri / E: îmbogăți] 1-2 (Determinare a cuiva să posede avere sau) posedare a unei averi Si: înavuțire (1-2). 3 Adăugare de noi elemente unui bun material sau spiritual Si: amplificare, dezvoltare, mărire.