ÎMPUNSĂTURĂ, împunsături, s. f. 1. (La cusături) Împungere cu acul; p. ext. locul unde s-a împuns. (Fig.) Cusătură Fără împunsătură (Scrisoarea). GOROVEI, C. 341. ♦ Înțepătură. Degete pline de împunsături. 2. Fig. Vorbă de spirit usturătoare, glumă înțepătoare; înțepătură cu vorba, aluzie răutăcioasă. Au început să se-ntețească femeile la vorbă, și din vorbă la împunsături, și de-acolea ceartă la toartă. CARAGIALE, P. 108. A mai avut cu amicul său oarecare mici împunsături. id. O. III 265. Satirele lui sînt înarmate cu împunsături. GHICA, S. 672.