încuia [At: CORESI, EV. 50/35 / V: (înv) încui, (Ban) ~una (Pzi: încun) / Pzi: încui / E: ml *(in)cuneo, -are] 1-2 vtr A (se) închide cu ajutorul unui zăvor, al unui lacăt. 3 vt A ține pe cineva închis într-o încăpere. 4 vr A se izola într-o încăpere. 5 vt (Fig; pfm) A face pe cineva să nu mai aibă ce răspunde. 6-7 vtr (Pop) A (se) constipa. 8 vt A bara un drum. 9-10 vtr (Fig; d. gură, urechi) A (se) astupa. 11 vt (Trs; înv; fig) A încheia. 12 vr (Fig; pex) A se însingura. 13 vr (Pop; d. femei însărcinate) A nu putea naște. 14 vr (Pop; d. femei) A nu putea avea copii. corectat(ă)