îndoit¹ sn [At: DOSOFTEI, V. S. 59/2 / V: ~iat / Pl: (rar) ~uri / E: îndoi] 1 Dublare. 2-5 Îndoire (2-5). 6 Gârbovire. 7-9 Îndoire (7-9). 10 Aplecare. 11 Teamă. 12 Dublare. 13 (Pex) Mărire. 14 Întărire. 15 (Înv) Opoziție. 16 (Înv; îlav) Fără ~ Cu certitudine. 17 (Înv; îla) De ~ Care se poate îndoi (5) ușor. 18 (Înv; îla) De ne ~ Cert. 19 (Reg; lpl) Cuplu alcătuit din două persoane văduve.