Definiția cu ID-ul 499551:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
îniepta (înieptat, înieptat), vb. – A arunca, a lansa. Lat. iniectāre (Candrea-Dens., 865; DAR); după Tiktin și Pascu, Beiträge, 17, de la aiepta, cu schimbare de pref. Cuvînt rar, înv.