învechit, ~ă a [At: N. TEST. (1702), ap. GCR I, 346/15 / Pl: ~iți, ~e / E: învechi] 1 Care a devenit vechi Si: degradat², stricat, uzat. 2 Ieșit din actualitate Si: anacronic, depășit, perimat. 3 Care are concepții vechi, depășite. 4 (Pfm; îe) A fi ~ în rele A fi deprins cu practicarea unor fapte sau obiceiuri condamnabile. 5 (Pfm; îae) A fi înrăit.