șapcă sf [At: LB / V: (reg) ~pche, șip~, șoap~ / Pl: șepci, (reg) șapce, șapche, șăpciuri, șepce, șepche / E: mg sapka, bg, rs шапка] 1 Acoperământ de cap, din stofă, pânză sau piele, cu cozoroc, cu o calotă rotundă sau plată, purtat mai ales de bărbați și de băieți, adesea ca piesă de uniformă Si: caschetă (1), (reg) capelă³ (1), șlică. 2 (Spc) Chipiu. 3 (Trs; Mun) Căciulă (1). 4 (Reg; șîs ~ de fier) Cască (militară). 5 (Reg; art.) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 6 (Reg; art.) Melodie după care se execută șapca (5). 7 (Olt; îs) ~ca șezutului Crucea șalelor (30).