ȘARNIERĂ ~e f. 1) pop. Dispozitiv metalic format din două plăci articulate, folosit pentru a lega un panou mobil de un cadru fix (la uși, la ferestre etc.), astfel încât să permită închiderea și deschiderea panoului; țâțână; balama. 2) Loc de îmbinare între cele două valve care formează cochilia unei scoici. 3) Fâșie de hârtie gumată cu care se lipesc timbrele poștale în albume. [Sil. -ni-e-] /<fr. charniere