ȘTEVIE, ștevii, s. f. Plantă erbacee cu tulpină puternică, cu frunze ovale, comestibile, folosite și în medicină pentru proprietățile lor astringente și depurative (Rumex patientia); măcrișul-calului. Am mîncat ștevie. STANCU, 99. Îmbucă boțuri de mămăligă cu ceapă și ciorbă de ștevie. CAMIL PETRESCU, O. I 298. În curtea bisericilor vechi... Te adîncești în gînduri, parc-ai vrea să știi cine odihnește sub pămîntul încărcat cu ștevie, cu urzici și cu pelin. DELAVRANCEA, S. 214.- Variantă: (Mold.) stevie (SADOVEANU, Î. A. 132) s. f.