14 definiții pentru aciuare
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ACIUARE s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) aciua și rezultatul ei. [Pr.: -ciu-a-] – V. aciua.
aciuare sf [At: CANTEMIR, ap. HEM 192 / V: ~uiare / P: a-ciu-a~ / Pl: ~uări / E: aciua] (Îrg) 1 Adăpostire. 2 Odihnire. 3 (Pex) Liniștire. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
❍ ACIUARE sf. 1 Faptul de a se aciua ¶ 2 Adăpost, adăpostire: ploaia silește pe toți a-și căuta ~ prin chilii (NEGR.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ACIUARE s. f. Acțiunea de a (se) aciua și rezultatul ei. [Pr.: -ciu-a-] – V. aciua.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ACIUARE S. f. Acțiunea de a (se) aciua și rezultatul ei; adăpostire, adăpost, refugiu. Vîntul stinge luminele, și ploaia, vărsîndu-se în șiroaie, silește pre toți a-și căuta aciuare prin chilii. NEGRUZZI, S. I 215. – Pronunțat: -ciu-a-. – Variantă: aciuire s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACIUARE s. f. Acțiunea de a (se) aciua și rezultatul ei; adăpost, refugiu. [Pr.: -ciu-a-]
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
acioare[1] sf vz aciuare
- Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aciuiare[1] sf [At: MDA ms / Pl: ~iări / E: aciuia] (Pfm) 1-6 Aciuiare (1-6).[2] corectat(ă)
- Menționată ca variantă la aciuare. — gall
- 6 sensuri comasate într-o explicație identică cu intrarea, probabilă preluare defectuoasă de la intrarea aciuiat1. — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACIUIRE s. f. v. aciuare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
aciuare (desp. -ciu-a-) s. f., g.-d. art. aciuării (desp. -ciu-ă-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
aciuare (-ciu-a-) s. f., g.-d. art. aciuării (-ciu-ă-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
aciuare s. f. (sil. -ciu-a-), g.-d. art. aciuării (sil. -ciu-ă-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ACIUARE s. v. pripășire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ACIUARE s. oploșire, pripășire. (~ cuiva într-un loc.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: a-ciu-a-re
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
aciuare, aciuărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) aciua și rezultatul ei. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLCsinonime: adăpost adăpostire oploșire pripășire refugiu
- Vîntul stinge luminele, și ploaia, vărsîndu-se în șiroaie, silește pre toți a-și căuta aciuare prin chilii. NEGRUZZI, S. I 215. DLRLC
-
- 2. Odihnire. MDA2sinonime: odihnire
- 2.1. Liniștire. MDA2sinonime: liniștire
-
etimologie:
- aciua DEX '09 MDA2 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.