21 de definiții pentru activ (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ACTIV, -Ă, activi, -e, adj., s. n. I. Adj. 1. Care participă (în mod efectiv) la o acțiune; harnic, vrednic. ◊ Metodă activă = metodă de predare care stimulează activitatea personală a elevilor. Populație activă = totalitatea persoanelor angajate într-o activitate profesională. ♦ (Mil.) Care este în serviciu efectiv. 2. (Despre corpuri sau substanțe) Care realizează (intens) un anumit fenomen, un anumit efect etc. ◊ (Chim.) Corp activ = corp care intră ușor în reacție. 3. (Despre diateza verbală) Care exprimă faptul că subiectul săvârșește acțiunea. ♦ (Despre vocabular) Care este folosit în mod frecvent în vorbire. 4. (Despre operații economice, balanțe, bugete etc.) Care are venituri sau resurse mai mari decât cheltuielile; (despre conturi) care se deschide pentru ținerea evidenței unui element concret dintr-un patrimoniu și care face parte din activul bilanțului. II. S. n. 1. Totalitatea bunurilor aparținând unei persoane fizice sau juridice. 2. (Cont.) Resursă controlată de către întreprindere, ca rezultat al unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere. 3. (În expr.) A avea ceva la activul său = a fi autorul unei acțiuni (grave). A pune ceva la activul cuiva = a pune o acțiune (gravă) pe seama cuiva. 4. (Ieșit din uz) Totalitatea persoanelor grupate care activa intens în domeniul vieții politice și obștești. – Din fr. actif, lat. activus, (II și) rus. aktiv.

activ, ~ă [At: MAIORESCU, CR. III, 171 / Pl: ~i, ~e / E: fr actif, lat activus, rs актив] 1 a Care participă efectiv la o acțiune Si: harnic, sârguincios, (pop) sârguitor, vrednic. 2 a (Mil) Care este în serviciu efectiv. 3 a (Med; îs) Medicament ~ Medicament cu acțiune intensă. 4 a (Grm; îs) Verb ~ Verb tranzitiv. 5 a (Fin; îs) Datorii ~e Sume pentru care ești creditor. 6 sn Totalitatea bunurilor unei persoane fizice sau juridice. 7 sn Parte a bilanțului care cuprinde mijloacele economice concrete aparținând unei întreprinderi, instituții sau organizații economice. 8 sn (Îe) A-i pune cuiva ceva la ~ A pune o acțiune (gravă) pe seama cuiva. corectat(ă)

*ACTIV I. adj. 1 Care lucrează; muncitor, harnic, silitor, sîrguitor; viață ~ă, pe care o petrece cineva lucrînd neîncetat 2 Care are puterea de a lucra, puternic: remediu ~ 3 🎖️ Serviciu ~, timpul în care soldatul e sub drapel 4 📖 Forma ~ă a verbului, care exprimă acțiunea 5 A lua parte ~ă la ceva, a lucra cu sîrguință la ceva, a ajuta cu munca, cu influența sa, la înaintarea unei întreprinderi la realizarea unui scop contr. INACTIV, NEACTIV. II. sbst. Suma la care se ridică averea unui negustor, socotindu-se ceea ce i se datorește și marfa pe care o posedă: ~ul casei se ridică la cinci sute de mii de lei [fr. < lat.].

ACTIV, -Ă, activi, -e, adj., s. n. I. Adj. 1. Care participă (în mod efectiv) la o acțiune; harnic, vrednic. ◊ Membru activ = membru al unei organizații, societăti, instituții etc. având anumite obligații și bucurându-se de drepturi depline în cadrul acelei organizații. Metodă activă = metodă de predare care stimulează activitatea personală a elevilor. ♦ (Mil.) Care este în serviciu efectiv, sub steag. Apărare activă = apărare care folosește contraatacuri, pentru a slăbi și a nimici forțele inamice. 2. (Despre corpuri sau substanțe) Care realizează (intens) un anumit fenomen, un anumit efect etc. ◊ (Chim.) Corp activ = corp care intră ușor în reacție. 3. (Despre diateza verbală) Care exprimă faptul că subiectul săvârșește acțiunea. ♦ (Despre vocabular) Care este folosit în mod frecvent în vorbire. 4. (Despre operații, conturi, bilanțuri) Care se soldează cu un profit, cu un beneficiu. II. S. n. 1. Totalitatea bunurilor aparținând unei persoane fizice și juridice. 2. Totalitatea mijloacelor economice concrete care aparțin unei întreprinderi, instituții sau organizații economice; parte a bilanțului unde se înscriu aceste mijloace. 3. (În expr.) A avea ceva la activul său = a fi autorul unei acțiuni grave. A pune ceva la activul cuiva = a pune o acțiune (gravă) pe seama cuiva. 4. Colectiv de persoane care activează intens în domeniul vieții politice și obștești sub conducerea organizațiilor partidului clasei muncitoare sau a organizațiilor de masă. – Din fr. actif, lat. activus; (II și) rus. aktiv.

ACTIV2, -Ă, activi, -e, adj. (În opoziție cu pasiv) Care participă în mod intens la o acțiune, care ia parte efectivă la o lucrare; (numai despre oameni) care lucrează cu sîrg, harnic. Muncitori activi.Lupta consecventă pentru pace dusă de Uniunea Sovietică se bucură de sprijinul activ al maselor de milioane de oameni iubitori de pace din toate țările lumii. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2688. Bălcescu a fost un luptător activ pentru drepturile poporului. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 350, 5/4. ◊ Expr. A lua parte activă la o acțiune = a lucra efectiv, dîndu-și tot concursul. ◊ (Adverbial) Conferințele au fost urmate de discuții, la care membrii de partid au participat activ. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2553. ◊ Membru activ (spre deosebire de onorific și corespondent) = membru al unei organizații, al unei societăți sau al unei instituții, avînd anumite obligații și bucurîndu-se de drepturi depline în cadrul acelei organizații. Membru titular activ al Academiei R.P.R. (Chim.) Corp activ = corp care intră ușor în reacție. Vocabular activ = cuvinte pe deplin înțelese de vorbitor și folosite des de el. Verb activ = verb a cărui acțiune este săvîrșită de subiectul gramatical. Diateză activă (uneori substantivat, n.) v. diateză. Metodă activă = metodă de predare care stimulează activitatea personală a elevilor. Militar activ = militar de profesie. Apărare activă = apărare dinamică, care folosește contraatacuri și contralovituri, pentru a slăbi și nimici cît mai multe forțe inamice. ◊ (Ec., Fin.; despre operații, conturi, bilanț) Care se soldează cu un profit.

ACTIV2, -Ă, activi, -e, adj. Care participă (în mod efectiv) la o acțiune; harnic, vrednic. ◊ Membru activ = membru al unei organizații, societăți, instituții, avînd anumite obligații și bucurîndu-se de drepturi depline în cadrul acelei organizații. (Chim.) Corp activ = corp care intră ușor în reacție. Verb activ = verb a cărui acțiune este săvîrșită de subiectul gramatical. Metodă activă = metodă de predare care stimulează activitatea personală a elevilor. Militar activ = militar de profesie. Apărare activă = apărare care folosește contraatacuri, pentru a slăbi și nimici forțele inamice. ♦ (Despre operații, conturi, bilanțuri) Care se soldează cu un profit, cu un beneficiu. – Fr. actif (lat. lit. activus).

ACTIV, -Ă adj. (op. pasiv) 1. Care participă intens la o acțiune; harnic, energic. ◊ Membru activ = membru al unei organizații sau instituții, avînd anumite obligații și bucurîndu-se de drepturi depline în cadrul acelui colectiv. ♦ (Mil.) În serviciul efectiv, sub steag; în activitate. ♦ (Chim.; despre corpuri) Care intră ușor în reacție. ◊ Vocabular activ = vocabular folosit în mod curent; verb activ = verb a cărui acțiune este săvîrșită de subiectul gramatical. 2. (Fin.; despre operații, conturi, bilanțuri) Care se soldează cu un profit. // s.n. 1. Grup, colectiv al unei organizații politice, al unei instituții etc. care cuprinde elementele cele mai devotate și mai bine pregătite, cu sarcini de răspundere. 2. Totalitatea bunurilor mobile și imobile care aparțin unei întreprinderi sau instituții; parte a bilanțului unde se înscriu aceste bunuri. [< lat. activus < ago – a face, cf. fr. actif. // (1) < rus. (partiinîi) aktiv].

ACTIV, -Ă I. adj. 1. care participă efectiv la o acțiune; harnic, dinamic. ♦ membru ~ = membru al unei organizații, instituții, având obligații și bucurându-se de drepturi depline. ◊ (mil.) în activitate. 2. (despre corpuri, substanțe) care intră ușor în reacție. 3. (despre diateza verbală) care arată că subiectul săvârșește acțiunea. ♦ vocabular ~ = vocabular folosit în mod curent. 4. (despre operații, conturi, bilanțuri) care se soldează cu un profit. II. s. n. 1. totalitatea mijloacelor economice ale unei întreprinderi, instituții etc.; parte a bilanțului în care sunt înscrise aceste mijloace. 2. colectiv de membri pe lângă un organ de partid, pe care se sprijină în întreaga sa activitate. III. adv. în mod activ. (< fr. actif, lat. activus, < II, 2/ rus. aktiv)

ACTIV1 ~ă (~i, ~e) 1) și adverbial Care participă intens la o acțiune; energic; harnic. ◊ Militar ~ militar care este cu serviciul efectuat. Membru ~ membru al unei organizații sau instituții cu drepturi și îndatoriri permanente. Vocabular ~ vocabular uzual. 2) chim. (despre substanțe) Care intră ușor în reacție. 3) fin. Care se soldează cu profit. Cont ~. 4) gram. Care arată că acțiunea este săvârșită de subiect. Diateză ~ă. /<fr. actif, lat. activus

activ a. 1. sârguitor, harnic: om activ; 2. care are efect: remediu activ; serviciu activ, pozițiunea militarului sub drapel; 3. Gram. care exprimă o acțiune: verb activ. ║ n. averea unui comerciant în opozițiune cu pasivul său.

*actív, -ă adj. activus, d. agere, actum, a lucra). Viŭ, laborios, harnic: om activ. Care lucrează: principiŭ activ. Energic: remediŭ activ. Datoriĭ active, sume datorite ție de alțiĭ. Gram. Verb activ, verb transitiv, care are un complement direct. Formă activă, care arată acțiunea. S. n., pl. e Com. Ceĭa ce posezĭ, în opoz. cu pasiv, ceĭa ce datorești. Adv. În mod activ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

activ1 adj. m., pl. activi; f. acti, pl. active

activ1 adj. m., pl. activi; f. activă, pl. active

activ adj. m., pl. activi; f. sg. activă, pl. active

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ACTIV adj. 1. v. harnic. 2. v. dinamic. 3. v. susținut. 4. (GRAM.) (înv.) silitor. (Forma ~ a verbului.)

ACTIV adj. 1. harnic, muncitor, neobosit, neostenit, silitor, sîrguincios, sîrguitor, vrednic, zelos, (livr.) laborios, (rar) lucrător, spornic, strădalnic, străduitor, (reg.) abătător, (prin vestul Transilv.) baur, (Transilv. și Ban.) porav, (Mold. și Bucov.) robaci, (prin Olt. și Ban.) sîrnic, (înv.) diligent, nepregetat. nepregetător, nevoitor, rîvnaci, rîvnitor, (înv. fig.) neadormit. (Un om ~.) 2. dinamic. (Un temperament ~.) 3. (GRAM.) (înv.) silitor. (Formă ~ a verbului.)

Activ ≠ inactiv, pasiv

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ACTIV, Ă adj. (< lat. activus < ago - a face, cf. fr. actif): în sintagmele diateză activă, verb activ și vocabular activ (v.).

ACTIV,-Ă Termenul nemarcat* al opozițiilor de diateză*, definit, în raport cu pasivul* și cu reflexiv*-pronominalul, prin orientarea procesului asupra agentului*, agentul corespunzând cu subiectul gramatical. După cum opozițiile de diateză sunt privite la nivelul verbului sau al întregii construcții, se vorbește despre verb activ sau despre construcție activă. • Verb ~ Opus celui pasiv și celui reflexiv-pronominal, verbul activ are o formă nemarcată, deci fără semne speciale, iar ca semnificație se distinge prin absența semnificației pasive și a celei reflexive; vezi forma laudă în raport cu este lăudat și se laudă. Verbul activ selectează, în poziția subiectului, agentul, iar în poziția obiectului direct, când acesta este exprimat, pacientul* (ex. Ion laudă conferința / pe Gheorghe; Ion citește, construcție în care obiectul direct este neexprimat). • Construcție ~ Construcție tranzitivă* alcătuită dintr-un verb activ, un subiect reprezentând agentul procesului și un complement direct, cu condiția distincției referențiale între subiect și complement; complementul direct poate fi neexprimat în context, în cazul construcțiilor tranzitive folosite absolut*. Construcția activă se opune construcției pasive, unde obiectul direct ia locul subiectului, iar forma pasivă a verbului ia locul formei active (vezi opoziția: Ion citește cartea – Cartea este citită de Ion); se opune și construcției reflexiv-pronominale, în care subiectul, reprezentând agentul, este co-referențial cu obiectul (vezi opoziția: Ioni îl laudă pe Gheorghej - Ioni sei laudă /pe sinei/). Vezi DIATEZĂ; PASIV; REFLEXIV. G.P.D.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ES IST NICHTS SCHRECKLICHER, ALS EINE TÄTIGE UNWISSENHEIT (germ.) nimic nu este mai înspăimântător ca ignoranța activă – Goethe, „Maximen und Reflexionen”.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

HOMOSEXUAL ACTIV distribuitor, sondor, șmecher.

Intrare: activ (adj.)
activ1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • activ
  • activul
  • activu‑
  • acti
  • activa
plural
  • activi
  • activii
  • active
  • activele
genitiv-dativ singular
  • activ
  • activului
  • active
  • activei
plural
  • activi
  • activilor
  • active
  • activelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

activ, actiadjectiv

  • 1. Care participă (în mod efectiv) la o acțiune. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Muncitori activi. DLRLC
    • format_quote Lupta consecventă pentru pace dusă de Uniunea Sovietică se bucură de sprijinul activ al maselor de milioane de oameni iubitori de pace din toate țările lumii. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2688. DLRLC
    • format_quote Bălcescu a fost un luptător activ pentru drepturile poporului. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 350, 5/4. DLRLC
    • 1.1. Membru activ = membru al unei organizații, societăți, instituții etc. având anumite obligații și bucurându-se de drepturi depline în cadrul acelei organizații. DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Membru titular activ al Academiei R.P.R. DLRLC
    • 1.2. Metodă activă = metodă de predare care stimulează activitatea personală a elevilor. DEX '09 DLRLC
    • 1.3. Populație activă = totalitatea persoanelor angajate într-o activitate profesională. DEX '09
    • 1.4. (termen) militar Care este în serviciu efectiv. DEX '09 MDA2 DN
      • 1.4.1. Militar activ = militar de profesie. DLRLC
    • 1.5. (termen) militar Apărare activă = apărare care folosește contraatacuri, pentru a slăbi și a nimici forțele inamice. DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A lua parte activă la o acțiune = a lucra efectiv, dându-și tot concursul. DLRLC
      • format_quote (și) adverbial Conferințele au fost urmate de discuții, la care membrii de partid au participat activ. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2553. DLRLC
  • 2. (Despre corpuri sau substanțe) Care realizează (intens) un anumit fenomen, un anumit efect etc. DEX '09 DEX '98 DN
    • 2.1. chimie Corp activ = corp care intră ușor în reacție. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. (Despre diateza verbală) Care exprimă faptul că subiectul săvârșește acțiunea. DEX '09 DEX '98
    • diferențiere uneori (și) substantivat neutru Diateză activă. DLRLC
    • 3.1. Verb activ = verb a cărui acțiune este săvârșită de subiectul gramatical. MDA2 DLRLC DN
    • 3.2. (Despre vocabular) Care este folosit în mod frecvent în vorbire. DEX '09 DEX '98
      • diferențiere Vocabular activ = cuvinte pe deplin înțelese de vorbitor și folosite des de el. DLRLC DN
  • 4. (Despre operații economice, balanțe, bugete etc.) Care are venituri sau resurse mai mari decât cheltuielile; (despre conturi) care se deschide pentru ținerea evidenței unui element concret dintr-un patrimoniu și care face parte din activul bilanțului. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.