admisibil, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: fr admissible] 1-8 Care poate fi admis (1-8) Si: acceptabil.

*ADMISIBIL adj. Care se poate admite: o părere ~ă; un candidat ~; a proclamat pe toți ~i la slujbele Statului (I.-GH.) ¶¶ contr. NEADMISIBIL, NADMISIBIL [fr.].

ADMISIBIL, -Ă, admisibili, -e, adj. (Mai ales în construcții negative) Care poate fi admis; cu care poți fi de acord. Argumentul nu este admisibil.

ADMISIBIL, -Ă, admisibili, -e, adj. Care poate fi admis. – După fr. admissible.

ADMISIBIL, -Ă adj. Care poate fi admis; valabil. [Cf. fr. admissible].

ADMISIBIL, -Ă adj. care poate fi admis; acceptabil. (< fr. admissible)

ADMISIBIL ~ă (~i, ~e) Care poate fi admis. /<fr. admissible

admisibil a. care poate fi admis (de persoane sau lucruri).

*admisíbil, -ă adj. (d. admis; fr. admissible). Care se poate admite.

admisibil adj. m., pl. admisibili; f. admisibilă, pl. admisibile

admisibil adj. m., pl. admisibili; f. admisibilă, pl. admisibile

admisibil adj. m., pl. admisibili; f. sg. admisibilă, pl. admisibile

ADMISIBIL adj. 1. v. acceptabil. 2. v. convenabil. 3. v. plauzibil.

ADMISIBIL adj. 1. acceptabil, convenabil, mulțumitor, satisfăcător, (fam.) pasabil. (O soluție ~ pentru ambele părți.) 2. acceptabil, bunicel, convenabil, suportabil, tolerabil, (fam.) pasabil. (O situație ~.) 3. acceptabil, credibil, plauzibil, verosimil. (A considerat explicația ~.)

Admisibil ≠ inadmisibil, neadmisibil