AERONAVĂ, aeronave, s. f. Vehicul aerian care se menține și se deplasează în aer¹; aerovehicul. Din aero- + navă (după fr. aéronef).

aeronavă sf [At: DA ms / Pl: ~ve / E: aero- + navă] Vehicul aerian care se menține și se deplasează în aer¹ (9) Si: aerovehicul.

*AERONAVĂ (pl. -ve) sf. 🌊 🛫 Nume dat ori-cărui fel de vehicul întrebuințat ca mijloc de călătorie în aer (baloane libere sau captive, dirijabile, aeroplane) [după fr. aéronef].

AERONAVĂ, aeronave, s. f. Vehicul aerian care se menține și se deplasează în aer¹; aerovehicul. [Pr.: a-e-] – Din aero- + navă (după fr. aéronef).

AERONAVĂ, aeronave, s. f. Vehicul care poate pluti sau zbura în aer. V. balon, avion.

AERONAVĂ, aeronave, s. f. Vehicul care se poate deplasa în aer. – După fr. aéronef (it. aeronave).

AERONAVĂ s.f. Vehicul care se poate menține sau deplasa în aer. [Cf. it. aeronave, fr. aéronef].

AERONAVĂ s. f. vehicul aerian care transportă pasageri sau mărfuri; aerovehicul. (după fr. aéronef)

AERONAVĂ f. Vehicul care se poate deplasa în aer; vehicul aerian. [G.-D. aeronavei] /aero- + navă

aeronavă s. f., g.-d. art. aeronavei; pl. aeronave

aeronavă s. f., g.-d. art. aeronavei; pl. aeronave

aeronavă s. f. → navă

aeronavă.

AERONAVĂ s. aerovehicul, (rar) aeromobil.

AERONAVĂ s. aerovehicul, (rar) aeromobil.

AERONAVĂ. Subst. Aeronavă, aparat de zbor, aerovehicul, aeromobil; avion, aeroplan; avionetă; monoplan; biplan; sescviplan; bimotor; trimotor; cvadrimotor; aerodină; girodină; giravion; autogir; giroplan; elicopter; elicopter-macara. Avion de transport; cliper. Amfibiu. Hidroavion. Avion de vînătoare; avion de bombardament, (supra)fortăreață zburătoare. Avion-proiectil. Aerostat, montgolfier; balon; stratostat; dirijabil, zepelin. Aeromodel; planor. Aeronaut, aviator, zburător; pilot; planorist. Aeroport, aerodrom; aerogară. Aviație; hidroaviație. Aerotransport, transport aerian. Aeromodelism; planorism. Aeronautică; aerotehnică. Aeromodelist. Constructor de avioane. Decolare. Aterizare, amerizare, amartizare. Adj. Aeronautic; aeronaval; aviatic. Vb. A decola, a-și lua zborul, a se ridica (a se înălța) în văzduh (în aer). A zbura. A ateriza; a ameriza; a amartiza. V. Călătorie, mișcare.

AERONAVĂ vehicul aerian care se poate deplasa și menține în prin plutire sau prin acțiunea dinamică a aerului asupra unor suprafețe solide ale vehiculului, putând transporta pasageri și mărfuri. Din prima categorie fac parte aerostatele – baloane și dirijabile, iar din a doua aerodinele – avioane, autogire, elicoptere, girodine, etc. În funcție de utilizările lor aeronavele se împart în: Aeronave civile, aeronave militare și aeronave sportive. În aeronautica sportivă au apărut în ultimul timp aeronavele ultraușoare categorie care include și deltaplane, parapante, parașute împreună cu variantele lor motorizate, cât și pe cele propulsate prin forța musculară care acționează aripi batante sau elice, fără dispozitive de înmagazinare a energiei ce ar putea fi utilizate la decolare sau în timpul zborului. Aeronavele cu susținere prin reacție decolează și aterizează obținându-și susținerea prin unul sau mai multe motoare cu reacție, fără a necesita susținerea unor suprafețe exterioare, putându-se menține în zbor staționar sau orizontal. Sin. navă aeriană.

ABANDONAREA AERONAVEI măsură luată în cazul apariției unei avarii care periclitează siguranța echipajului.

ASIGURAREA DEPLASĂRII AERONAVELOR ansamblul acțiunilor echipajului aeronavei și a controlorilor de trafic aerian urmărind permanenta cunoaștere a poziției aeronavei în aer, asigurarea securității și preciziei zborului pe traiectul stabilit cu privire la: viteză, direcție, înălțime și timpul obligat.

LIVRETUL AERONAVEI document de evidență cuprinzând date referitoare la: proveniența, înmatricularea, termenul de valabilitate al certificatului de navigabilitate, reparații etc.

PĂRĂSIREA AERONAVEI ansamblul manevrelor executate de un parașutist în vederea lansării cu parașuta sau a personalului navigant (după caz a pasagerilor în caz de pericol iminent. Părăsirea aeronavei diferă de la un tip de aeronavă la altul).

POZIȚIA AERONAVEI reprezintă locul sau felul cum este situată aeronava în raport cu un sistem de referință (coordonate) și de alte condiții. Poziția aeronavei se exprimă prin: sistemul de coordonate geografice (latitudinea și longitudinea), sistemul rectangular (o axă coincide cu traiectul obligat al avionului, iar a doua cu o perpendiculară pe prima axă) și sistemul de coordonate polare (poziția este indicată printr-o direcție și o distanță).