8 definiții pentru bechi
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bechi subst. v. bechiu.
BECHI s. n. (Mold., în expr.) Nici bechi = absolut nimic, de loc, nici o boabă, nici o iotă. Nu mi-o pominit nici bechi de «Isaia dănțuiește». ALECSANDRI, T. I 132. Ai trebuit să înțelegi noima scrisorii mele. – Ba, zău, nici bechi... să am pardon ALECSANDRI, T. 1157. A nu ști (sau fără a ști) bechi = a nu ști nimic, nici un cuvînt, nici o boabă. Iaca așa mă chinuiesc cu el, domnule... Nu știe bechi moldovenește. SADOVEANU, O. III 320. Începi a bolborosi turcește, fără să știi bechi măcar. CREANGĂ, P. 260. – Pronunțat monosilabic.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BECHI s. n. (Reg.; în expr.) Nici bechi = absolut nimic, deloc. – Comp. magh. betu „literă”.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de paula
- acțiuni
bechĭ n. uzitat ca adv. (ung. béty, litera b, adică „nu știe nici b”. Cp. și cu betű, literă). Mold. fam. A nu ști nicĭ bechĭ, a nu ști nimic, a fi foarte ignorant. V. boacă, cirtă 1 și ĭotă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!bechi (reg.) s. n. (în: a nu ști ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bechi s. n., adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
bechi s. invar. – Pic, brumă, strop. Mag. betű „literă” (Tiktin; Bogrea, Dacor., III, 728).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
nici bechi / boacă / bucățică expr. nimic.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N999) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
bechisubstantiv neutru invariabil
- Nici bechi = absolut nimic, de loc, nici o boabă, nici o iotă. DLRLC DLRM
- Nu mi-o pominit nici bechi de «Isaia dănțuiește». ALECSANDRI, T. I 132. DLRLC
- Ai trebuit să înțelegi noima scrisorii mele. – Ba, zău, nici bechi... să am pardon. ALECSANDRI, T. 1157. DLRLC
-
- A nu ști (sau fără a ști) bechi = a nu ști nimic, nici un cuvânt, nici o boabă.
- Iaca așa mă chinuiesc cu el, domnule... Nu știe bechi moldovenește. SADOVEANU, O. III 320. DLRLC
- Începi a bolborosi turcește, fără să știi bechi măcar. CREANGĂ, P. 260. DLRLC
-
etimologie:
- betu „literă”. DLRM