bodaproste sf vz bogdaproste

bodaproste interj. v. bogdaproste,

BODAPROSTE 👉 BOGDAPROSTE.

bodaproste! int. V. bogdaproste.

BOGDAPROSTE interj. (Adesea substantivat) 1. Cuvânt de mulțumire adresat celui care dă ceva de pomană. ◊ Loc. adj. De bogdaproste = de pomană. ◊ Expr. Ca un pui de bogdaproste = (despre copii) nenorocit, prăpădit. (Fam.) A umple de bogdaproste = a ocărî (2). 2. Cuvânt prin care se exprimă ușurarea de a fi scăpat de o nenorocire, de o grijă etc. [Var.: bodaproste interj.] – Din bg. bog da prosti.

bodaprosti sf vz bogdaproste

bogdaprosta sf vz bogdaproste

bogdaprostă sf vz bogdaproste

bogdaproste [At: (a. 1746) MĂRGĂRITARE, ap. TDRG / V: (pop; reg) ~ta, -tă, -ti, bod~ ti, bod- / Pl: ~i -ști sf / E: bg бог да прости] (Pop) 1 i Cuvânt de mulțumire pentru cel care dă de pomană. 2 i (Îla) De ~ De pomană. 3 i (îal; d. lucruri) Prost. 4 i (îal; d. oameni) Stingher. 5 i (Îe) Ca un pui de ~ Prăpădit. 6 i (Fam; îe) A umple de ~ A ocări. 7 i (Îe) A se încărca de ~ A da de necaz. 8 snf Mulțumire (pentru o pomană). 9 i Cuvânt prin care se exprimă mulțumirea sufletească. 10 sf Stinghie care leagă picioarele mesei în partea de jos.

bogdaprosti² vi [At: DDRF / Pzi: ~tesc / E: bogdaproste] (Rar) A mulțumi.

bogdaprosti¹ sf vz bogdaproste

bodaprosti interj. v. bogdaproste.

bogdaproste interj. (pop.) Cuvînt de mulțumire pentru ceva primit de pomană; mulțumesc. Cine-a mînca boțul cel de mămăligă să zică bogdaproste (CR.). ◊ (subst.) După ce se sătură bine, zise crîșmăriței un bogdaproste! (POP.). ◊ Pui de bogdaproste = a) pui de găină (slab) care se dă de pomană la înmormîntare; b) fig. copil (sau om) firav, prăpădit; copil (sau om) necăjit, sărac. △ Expr. Ca un pui de bogdaproste = cu înfățișare sau atitudine necăjită, mizerabilă; prăpădit. Ghemuit în desagi ca un pui de bodaproste (CR.). ◊ Loc.adj. De bogdaproste = care este cerut sau căpătat de pomană. Umbla cu niște haine de bogdaproste. ◊ Expr. = A umple de bogdaproste = a ocărî. Baba și cu fiică-sa îl umpleau de bogdaprosti (CR.). A se umple de bogdaproste = a se alege cu ocări, cu reproșuri. Nu vor să-i spună moșului de frică să nu se umple de bogdaproste (POP.). • și bodaproste, bodaprosti interj. /<bg. бог да прости „Dumnezeu să-ți ierte păcatele!”.

BOGDAPROSTE! pop. BODAPROSTE! sau BODAPROSTI! I. interj. Mulțumesc! mulțumim! (rostit în spec. de cerșetori cînd li se dă ceva de pomană): bogdaproste! cucoane, și Dumnezeu să primească (ISP.) ¶ 2 A zice ~, a mulțumi (lui Dumnezeu); a fi mulțumit: ziseră bodaprosti de o întîmplare ca asta (VLAH.). II. (pl. -tii,-te) sn. 1 Mulțumire (adresată de cel miluit: mîncă Ioaneș boierește și... zise crîșmăriței un bogdaproste (RET.); cerșitorind mila creștinilor și împărțind bogdaprostele în dreapta și în stîngă (NEGR.) ¶ 2 iron. A umplea de ~, a ocărî, a batjocori pe cineva, în loc de a-i mulțumi; puiu de ~, copil de cerșetor, slab, prăpădit: în ce hal mă găseam, ghemuit în desagă, ca un puiu de bogdaproste (CRG). [vsl. bogŭ-da-prostitĭ].

BOGDAPROSTE interj. (Pop.; adesea substantivat) Cuvânt de mulțumire adresat celui care dă ceva de pomană. ◊ Loc. adj. De bogdaproste = de pomană. ◊ Expr. Ca un pui de bogdaproste = (despre copii) nenorocit, prăpădit. (Fam.) A umple de bogdaproste = a ocărî (2). [Var.: bodaproste interj.] – Din bg. bog da prosti.

BODAPROSTI interj. v. bogdaproste.

BOGDAPROSTE interj. Cuvînt prin care se mulțumea altădată pentru un bun căpătat de pomană. Cine-a mînca boțul cel de mămăligă să zică bogdaproste. CREANGĂ, P. 146. ◊ (Substantivat) După ce se sătura bine, zise crîșmăriței un bogdaproste! RETEGANUL, P. IV 9. Vă aduceți aminte de un sărac pre care îl întîlneați... împărțind bogdaprostele în dreapta și în stînga? NEGRUZZI, S. I 252. ◊ Loc. adj. De bogdaproste = cerut sau căpătat de pomană. Umbla cu niște haine de bogdaproste. ◊ Expr. (Cu sens depreciativ) Ca un pui de bogdaproste = cu înfățișare sau atitudine nenorocită, prăpădit, ca vai de el. Nița Stanciu... [sta] ghemuit ca un pui de bogdaproste în întuneric. PAS, L. I 60. (Ironic) A umple (pe cineva) de bogdaproste = a ocărî pe cineva (în loc de a-i mulțumi). (în forma bogdaprosti) Ș-apoi, ia să-l fi pus păcatul să se întreacă cu dedeochiul, căci baba și cu fiică-sa îl umplea de bogdaprosti. CREANGĂ, P. 285. A se umple de bogdaproste = a se alege cu ocări. Nu vor să-i spună unchiașului, de teamă să nu se umple de bogdaproste. SP. POPESCU, M. G. 23. ♦ Exprimă ușurarea sufletească a celui care a scăpat de o nenorocire. Bogdaproste c-am scăpat! TEODORESCU, P. P. 334. – Variante: bodaproste (CREANGĂ, A. 24), bodaprosti (VLAHUȚĂ, O. A. 428), bogdaprosti (ISPIRESCU, L. 175) interj.

BOGDAPROSTI interj. v. bogdaproste.

BOGDAPROSTE interj. (Adesea substantivat) Cuvînt prin care se mulțumește pentru un bun căpătat de pomană. ◊ Loc. adj. De bogdaproste = cerut sau căpătat de pomană. ◊ Expr. Ca un pui de bogdaproste = nenorocit, prăpădit. ♦ Exprimă ușurarea celui care a scăpat de o nenorocire, de o grijă etc. [Var.: bodaproste interj.] – Bg. bog da prosti.

BOGDAPROSTE interj. pop. (se folosește pentru a mulțumi unei persoane care dă de pomană) Mulțumesc. * De ~ a) care este cerut de pomană; b) care este căpătat pe degeaba. Ca un pui de ~ se spune despre cineva care are o înfățișare nenorocită. [Sil. -da-pros-] /<bulg. bog da prosti

bogdaproste! (bodaproste) int. 1. mulțumirea cerșetorilor când sunt miluiți («Dumnezeu să vă ierte»); fig. să zici bogdaproste, că ți dedei vestea PANN; 2. (ironic) mulțumim D-voastră: el la toată lovitura bodaproste le zicea PANN. ║ n. (ironic) mulțumire: baba și cu fică-sa îl umplea de bogdaproste CR.; puiu de bodaproste, cerșetor: ghemuit în dăsagi ca un puiu de bodaproste CR. [Slav. BOGŬ DA PROSTITI, Dumnezeu să(-ți) ierte (păcatele)].

bodaprósti și (maĭ rar) bogdaprósti interj. (vsl. bg. bogŭ da prosti, „Dumnezeŭ să ierte”, adică „păcatele”. V. prostesc 3). Vorbă pin care mulțumesc cerșetoriĭ. Iron. Puĭ de bodaprosti, copil de cerșetor. A te umplea de bodaprosti, a te pricopsi, a te umplea de chichiriță (a te alege c’un nesucces orĭ c’o ocară): m’am dus, dar m’am umplut de bodaprosti! A zice bodaprosti, a te simți mulțămit: zi bodaprosti c’aĭ scăpat de el! În vest. -óste.

bogdaprósti V. bodaprosti.

!bodaproste¹ (pop.) (desp. -da-pros-) interj.

+bodaproste² (pop.) (rar) (desp. -da-pros-) s. n.

bogdaproste/ bodaproste (pop.) (-da-pros-) interj.

bogdaproste interj. (sil. -pros-)

bogdaproste.

bogdaproste interj. – Mulțumesc, să fie primit. – Var. bodaproste, bo(g)daprosti. Sl. Bogŭ da prostitĭ „Domnul să-i ierte (pe morții tăi)”. Este formulă păstrată tradițional de cerșetori, care se folosește numai pentru a mulțumi cînd se primește ceva de pomană. Se pare că DAR greșește considerînd că pui de bogdaproste „om nenorocit, prăpădit” trebuie să se înțeleagă drept „copil de cerșetor”; este mai curînd o aluzie la puii care se dădeau în dar sau ca bir mănăstirilor, și care nu se alegeau desigur dintre cei mai grași și mari, cf. și expresia echivalentă de căpătat.

bogdaproste, interj. Cuvânt de mulțumire adresat celui ce dă pomană: „Coconii umblau cu străiți. Și cocoanele. Când căpătau ouă zîceau Bogdaproste” (Bilțiu, 2009: 106). – Din bg. bog da prosti „Dumnezeu să ierte [păcatele]” (Scriban, DER).

a umple de bogdaproste expr. (pop.) a certa cu asprime.

pui de bogdaproste expr. copil sărac.