23 de definiții pentru bucălat
din care- explicative (17)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BUCĂLAT, -Ă, bucălați, -te, adj. (Care are obrazul) grăsuț, durduliu, bucălai, bucăliu, busnat. – Cf. bucă.
BUCĂLAT, -Ă, bucălați, -te, adj. (Care are obrazul) grăsuț, durduliu, bucălai, bucăliu, busnat. – Cf. bucă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
bucălat, ~ă a [At: ANON. CAR. / V: ~ai, ~av, ~lău, ~iu / Pl: ~ați, ~e / E: ns cf bucă] Plin la față Si: durduliu, grăsuliu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bucălat, -ă adj. (despre obraji) Care este durduliu; bucălai. Obrajii, bucălați și trandafirii (SADOV.). Ext. (despre oameni) Care este rotund; durduliu. Un copil bucălat. • pl. -ți, -te. /de la bucă.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BUCĂLAT adj. Grăsuliu la față: nevastă-sa una blondă, cu părul creț, grasă, ~ă (BR. -VN.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BUCĂLAT, -Ă, bucălați, -te, adj. (Despre obraji, p. ext. despre persoane) Rotund, grăsuliu, durduliu. N-avea treizeci de ani. Obrajii, bucălați și trandafirii. SADOVEANU, 1. M. 58. Ai să vezi un copilaș bucălat, cu brațele încărcate de jucării. SAHIA, U.R.S.S. 135. Un morar gras și rumen, cu obraji bucălați ca niște pite. DELAVRANCEA, V. V. 179.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BUCĂLAT, -Ă, bucălați, -te, adj. Grăsuliu, durduliu. – Din bucăla (rar uzitat).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BUCĂLAT ~tă (~ți, ~te) fam. Care are obrajii grăsuți; cu obrajii plini. /cf. bucă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bucălat a. cu bucile pline (de copii), grăsuliu la față.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bucălát, -ă adj. adj. (d. bucă. D. rom. vine bg. buhalat, moțat). Grăsuliŭ, cu obrajiĭ, marĭ: un copil bucălat. V. boghet.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bucălai a vz bucălat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bucălan a vz bucălat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bucălav a vz bucălat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bucălălău a vz bucălat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bucăliu a vz bucălat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bucălai, -ie adj., s.f. 1 adj. (despre obraji, ext., despre oameni) Care este bucălat. O fetiță bucălaie. 2 s.f. (zool.) Varietate de oi din rasa țigaie cu lîna albă și cu botul și extremitățile membrelor negre sau de culoare închisă. Bucălaie, vai de tine (ALECS.). ◊ (adj.) Mioriță bucălaie (ALECS.). • pl. -ai, -aie. /de la bucă.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
bucăliu, -ie adj. (reg.) Bucălat. Cel mai mic (copil)... un creț cîrlionțat și bucăliu (DELAVR.). • pl. -ii. /bucălat + grăsuliu sau durduliu, prin contaminare.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BUCĂLIU, BUCĂLAIU adj. = BUCĂLAT: cel mai mic, un creț .... bucăliu, se legase cu betele de codița lui (DLVR.); un băietan ș’o fetită, roșii și bucălai (DLVR.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bucălat adj. m., pl. bucălați; f. bucălată, pl. bucălate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bucălat adj. m., pl. bucălați; f. bucălată, pl. bucălate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bucălat adj. m., pl. bucălați; f. sg. bucălată, pl. bucălate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BUCĂLAT adj. v. grăsuț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BUCĂLAT adj. bucălai, dolofan, durduliu, grăsan, grăsuliu, grăsuț, plin, rotofei, rotund, (reg.) brusnat, bucăliu, durd, (prin Olt.) vîrlav. (Prunc ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Bucălat ≠ scofâlcit, supt
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
bucălat, bucălatăadjectiv
- 1. (Care are obrazul) grăsuț, durduliu, bucălai, bucăliu, busnat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- N-avea treizeci de ani. Obrajii, bucălați și trandafirii. SADOVEANU, I. M. 58. DLRLC
- Ai să vezi un copilaș bucălat, cu brațele încărcate de jucării. SAHIA, U.R.S.S. 135. DLRLC
- Un morar gras și rumen, cu obraji bucălați ca niște pite. DELAVRANCEA, V. V. 179. DLRLC
-
etimologie:
- bucă DEX '98 DEX '09