6 definiții pentru conglutinat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONGLUTINA, conglutinez, vb. I. Tranz. (Rar) A face dens, vâscos; a coagula. – Din fr. conglutiner, lat. conglutinare.
CONGLUTINA vb. I. tr. (Rar) A face dens, vîscos; a coagula. [< fr. conglutiner, cf. it., lat. conglutinare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A CONGLUTINA ~ez tranz. A face să se conglutineze; a coagula; a închega. /<fr. conglutiner, lat. conglutinare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE CONGLUTINA se ~ează intranz. (despre substanțe organice lichide) A deveni vâscos; a căpăta un grad mai mare de densitate (intermediar între starea lichidă și cea solidă); a se închega; a se coagula; a se prinde. /<fr. conglutiner, lat. conglutinare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
conglutina vb., ind. prez. 1 sg. conglutinez, 3 sg. și pl. conglutinează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CONGLUTINA vb. v. coagula, închega.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
conglutina, conglutinezverb
-
- Unele otrăvuri conglutinează sângele. DLRLC
-
etimologie:
- conglutiner DEX '09 DEX '98 DN
- conglutinare DEX '09 DEX '98 DN