15 definiții pentru închega

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCHEGA, încheg, vb. I. 1. Refl. și tranz. A se face sau a face să devină cheag; a (se) coagula. ◊ Expr. (Tranz.) Minte de încheagă apele = minte foarte tare. ♦ Refl. (Rar) A se strânge la un loc, a se uni, a se lipi trainic (cu ceva sau unul cu altul). 2. Refl. Fig. A prinde contur, a se forma, a lua ființă. – Lat. in-coagulare.

ÎNCHEGA, încheg, vb. I. 1. Refl. și tranz. A se face sau a face să devină cheag; a (se) coagula. ◊ Expr. (Tranz.) Minte de încheagă apele = minte foarte tare. ♦ Refl. (Rar) A se strânge la un loc, a se uni, a se lipi trainic (cu ceva sau unul cu altul). 2. Refl. Fig. A prinde contur, a se forma, a lua ființă. – Lat. in-coagulare.

închega [At: CORESI, EV. 146/29 / V: (hpu) împiega / S și: închiega / Pzi: încheg / E: ml *in-coagulare] 1 vtf (D. lapte) A face cu ajutorul cheagului să se strângă, să se întărească Vz a se brânzi, a se serbezi. 2-3 vtr (D. sânge) A (se) coagula. 4-5 vtr (D. untura topită) A (se) solidifica. 6-7 vtr (Fig; rar) A (se) strânge la un loc Si: a (se) înjgheba. 8 vt (Pfm; îe) (Meșter, mincinos, șmecher) de ~eagă apele (sau apa) Foarte șmecher, mincinos etc. 9 vi (D. aburi) A se aduna. 10 vtf A face să înceteze. 11-12 vtr (Fig) A (se) lega strâns. 13 vr (D. o mulțime de oameni) A se aglomera. 14 vr (D. o prietenie) A se consolida. 15 vt (Fig; d. bani) A pune deoparte Cf cheag. 16 vt (Fig) A da un sens coerent cuvintelor rostite. 17 vr (Fig) A lua ființă.

ÎNCHEGA, încheg, vb. I. Refl. 1. (Despre unele lichide) A-și mări consistența, a se întări; a se solidifica; a se coagula. Luneca pe sîngele ce se închegase pe lespezi. NEGRUZZI, S. I 156. De mine care se leagă, Sîngele în trup i se-ncheagă. ALECSANDRI, P. P. 131. ◊ Tranz. fact. [Mama] știa a face multe și mari minunății:... închega apa numai cu două picioare de vacă de se încrucea lumea de mirare. CREANGĂ, A. 34. (Poetic) Gerul sfînt al bobotezii A-nchegat argint subțire Peste faldurii zăpezii. TOPÎRCEANU, S. A. 11. (Expr.) Mincinos, de încheagă apele = foarte mincinos. 2. (Rar) A se strînge bine, puternic, a se uni trainic (cu ceva sau unul cu altul), a se împreuna, a se consolida. Turnă... apă moartă peste toate ranele și se închegă carnea. ISPIRESCU, L. 330. ◊ Fig. Sub frunte-i viitorul și trecutul se încheagă. EMINESCU, O. I 132. S-a-nchegat lumina vieței cu apusul cel de moarte. CONACHI, P. 96. (Tranz.) În smalț de fulgere albastre, Încheagă-și glasul de aramă Cîntarea pătimirii noastre. GOGA, P. 7. 3. Fig. A prinde contur, a lua ființă; a se forma, a se ivi, a se înjgheba. În mintea lui se închega o amintire îndepărtată, din clasele primare. BASSARABESCU, V. 24. Dan își trase scaunul mai aproape: primul vers i se închegase. VLAHUȚĂ, O. A. III 76. Din a haosului văi Un mîndru chip se-ncheagă. EMINESCU, O. I 171. ◊ Tranz. Limba închega în versuri și cîntări suferințele. SADOVEANU, E. 11.

A ÎNCHEGA încheg tranz. 1) A face să se închege. ~ o prietenie. 2) (lapte) A trata cu cheag (pentru a obține brânză). ◊ Mincinos de încheagă apele foarte mincinos. /<lat. in-coagulare

A SE ÎNCHEGA pers. 3 se închea intranz. 1) (despre unele lichide) A căpăta densitate mai mare; a trece din stare lichidă în stare solidă; a se coagula; a se conglutina; a se prinde. Sângele s-a ~t. 2) fig. (despre gânduri, idei etc.) A apărea ca ceva distinct; a căpăta contururi precise; a se cristaliza. Imaginea mamei i s-a ~t în memorie. /<lat. in-coagulare

împiega v vz închega

închiegà v. 1. a prinde chiag: laptele, sângele a închiegat; 2. a condensa, a solidifica: a ta suflare apa ’n râuri o ’nchiagă AL.; fig. sub frunte-i trecutul și viitorul se închiagă EM.; 3. a prinde bine, a lega strâns: a închiega o prietenie, a închiega ceva bani.

închég, a v. tr. (d. cheag saŭ d. lat. coágulo, quaglo, *clago, -áre; it. cagliare, fr. cailler, sp. cajar [și cuajar, pg. coalhar, d. lat. coaglare]. – Încheagă; să închege). Solidific pin ajutoru cheaguluĭ saŭ gelatineĭ: a închega laptele, sîngele. Fig. Formez, constituĭ: a închega o societate. V. refl. Mă solidific: laptele se încheagă. Fig. Mă constituĭ: societatea s’a închegat. (Mulțĭ scriitorașĭ aŭ abuzat de acest cuvînt).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

închega (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. încheg, 2 sg. închegi, 3 închea; conj. prez. 1 sg. să încheg, 3 să închege; imper. 2 sg. afirm. închea

închega (a ~) vb., ind. prez. 3 încheagă; conj. prez. 3 închege

închega vb., ind. prez. 1 sg. încheg, 3 sg. și pl. încheagă; conj. prez. 3 sg. și pl. închege

închega (ind. prez. 3 sg. și pl. încheagă)

încheg, -chiagă 3, -chege 3 conj.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCHEGA vb. 1. a (se) coagula, (livr.) a (se) conglutina, (reg.) a (se) năclăi, a (se) năsădi, a (se) străgheța. (Sângele s-a ~.) 2. v. prinde. 3. v. slei. 4. a se îngroșa, a se învârtoșa, a se lega. (Dulceața s-a ~.)

ÎNCHEGA vb. 1. a (se) coagula, (livr.) a (se) conglutina, (reg.) a (se) năclăi, a (se) năsădi, a (se) străgheța. (Sîngele s-a ~.) 2. a se coagula, a se prinde, (Transilv.) a se strînge. (Laptele s-a ~.) 3. a se coagula, a se slei, a se solidifica. (Grăsimea s-a ~.) 4. a se îngroșa, a se învîrtoșa, a se lega. (Dulceața s-a ~.)

Intrare: închega
verb (VT80)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • închega
  • ‑nchega
  • închegare
  • ‑nchegare
  • închegat
  • ‑nchegat
  • închegatu‑
  • ‑nchegatu‑
  • închegând
  • ‑nchegând
  • închegându‑
  • ‑nchegându‑
singular plural
  • închea
  • ‑nchea
  • închegați
  • ‑nchegați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încheg
  • ‑ncheg
(să)
  • încheg
  • ‑ncheg
  • închegam
  • ‑nchegam
  • închegai
  • ‑nchegai
  • închegasem
  • ‑nchegasem
a II-a (tu)
  • închegi
  • ‑nchegi
(să)
  • închegi
  • ‑nchegi
  • închegai
  • ‑nchegai
  • închegași
  • ‑nchegași
  • închegaseși
  • ‑nchegaseși
a III-a (el, ea)
  • închea
  • ‑nchea
(să)
  • închege
  • ‑nchege
  • închega
  • ‑nchega
  • închegă
  • ‑nchegă
  • închegase
  • ‑nchegase
plural I (noi)
  • închegăm
  • ‑nchegăm
(să)
  • închegăm
  • ‑nchegăm
  • închegam
  • ‑nchegam
  • închegarăm
  • ‑nchegarăm
  • închegaserăm
  • ‑nchegaserăm
  • închegasem
  • ‑nchegasem
a II-a (voi)
  • închegați
  • ‑nchegați
(să)
  • închegați
  • ‑nchegați
  • închegați
  • ‑nchegați
  • închegarăți
  • ‑nchegarăți
  • închegaserăți
  • ‑nchegaserăți
  • închegaseți
  • ‑nchegaseți
a III-a (ei, ele)
  • închea
  • ‑nchea
(să)
  • închege
  • ‑nchege
  • închegau
  • ‑nchegau
  • închega
  • ‑nchega
  • închegaseră
  • ‑nchegaseră
împiega
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

închega, închegverb

  • 1. reflexiv tranzitiv A se face sau a face să devină cheag; a (se) coagula. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Luneca pe sîngele ce se închegase pe lespezi. NEGRUZZI, S. I 156. DLRLC
    • format_quote De mine care se leagă, Sîngele în trup i se-ncheagă. ALECSANDRI, P. P. 131. DLRLC
    • format_quote [Mama] știa a face multe și mari minunății:... închega apa numai cu două picioare de vacă de se încrucea lumea de mirare. CREANGĂ, A. 34. DLRLC
    • format_quote poetic Gerul sfînt al bobotezii A-nchegat argint subțire Peste faldurii zăpezii. TOPÎRCEANU, S. A. 11. DLRLC
    • 1.1. reflexiv rar A se strânge la un loc, a se uni, a se lipi trainic (cu ceva sau unul cu altul). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Turnă... apă moartă peste toate ranele și se închegă carnea. ISPIRESCU, L. 330. DLRLC
      • format_quote figurat Sub frunte-i viitorul și trecutul se încheagă. EMINESCU, O. I 132. DLRLC
      • format_quote figurat S-a-nchegat lumina vieței cu apusul cel de moarte. CONACHI, P. 96. DLRLC
      • format_quote figurat tranzitiv În smalț de fulgere albastre, Încheagă-și glasul de aramă Cîntarea pătimirii noastre. GOGA, P. 7. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv Minte de încheagă apele = minte foarte tare. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble Mincinos, de încheagă apele = foarte mincinos. DLRLC
  • 2. reflexiv figurat A prinde contur, a se forma, a lua ființă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În mintea lui se închega o amintire îndepărtată, din clasele primare. BASSARABESCU, V. 24. DLRLC
    • format_quote Dan își trase scaunul mai aproape: primul vers i se închegase. VLAHUȚĂ, O. A. III 76. DLRLC
    • format_quote Din a haosului văi Un mîndru chip se-ncheagă. EMINESCU, O. I 171. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Limba închega în versuri și cîntări suferințele. SADOVEANU, E. 11. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.