CRIMĂ, crime, s. f. Infracțiune care prezintă un grad ridicat de pericol social și pe care legea o sancționează cu pedepsele cele mai mari; spec. omor. ◊ Crimă internațională = infracțiune deosebit de gravă împotriva legilor și uzanțelor războiului, precum și împotriva păcii internaționale și a umanității. – Din fr. crime.

crimă sf [At: (a. 1848) URICARIUL X, 19 / V: (ltm; iuz) ~men sn / Pl: ~me / E: lat crimin, fr crime] 1 (Jur) Infracțiune foarte gravă săvârșită contra legilor penale sau morale, pedepsită de legi Si: nelegiuire, fărădelege. 2 (Spc) Omor. 3 Faptă rea condamnată de orânduielile sociale. 4 (Îs) ~ de război Acțiune a membrilor unor forțe armate în timp de război, care violează normele dreptului internațional. 5 (Îs) ~ împotriva umanității Atrocitate practicată organizat, care violează legile fundamentale ale umanității. 6 (Îs) ~ internațională Infracțiune deosebit de gravă împotriva legilor și uzanțelor războiului, precum și împotriva păcii internaționale și umanității.

CRIMĂ, crime, s. f. Infracțiune care reprezintă un grad ridicat de pericol și pe care legea o sancționează cu pedepsele cele mai mari; spec. omor. ♦ Crimă internațională = infracțiune deosebit de gravă împotriva legilor și uzanțelor războiului, precum și împotriva păcii internaționale și a umanității. – Din fr. crime.

CRIMĂ, crime, s. f. Fapt penal (omor, trădare de patrie etc.) considerat de lege ca fiind foarte grav și atrăgînd pedepsele cele mai mari. Trădarea de patrie, călcarea jurămîntului, trecerea de partea inamicului, aducerea de prejudicii capacității de apărare a stalului, spionajul constituie crimele cele mai grave față de popor și de stat și sînt pedepsite de lege cu toată asprimea. CONST. R.P.R. 42. Regilor pătați de crime, preoțimii desfrînate, Magul, pasa răzbunării, a cetit semnul întors. EMINESCU, O. I 45. ◊ (Foarte des în legătură cu războaiele de jaf și cotropire) Războiul mondial a fost o crimă împotriva umanității. BOGZA, A. Î. 571.

CRIMĂ s.f. Violare a legii penale, care se pedepsește cu detențiune riguroasă, muncă silnică, temniță grea, moarte etc.; omor. ◊ Crimă de război = acțiune săvîrșită de membrii unor forțe armate în timp de război, împotriva normelor dreptului internațional care reglementează legile războiului. ◊ Crimă contra umanității = atrocități recunoscute pe plan internațional ca violînd legile elementare ale umanității. [< fr. crime, cf. lat. crimen – acuzare].

CRIMĂ s. f. 1. violare a legii penale, care se pedepsește cu detenție riguroasă, muncă silnică, temniță grea, moarte etc.; omor. ♦ ~ de război = acțiune săvârșită de membrii unor forțe armate în timp de război nesocotind normele dreptului internațional care reglementează legile războiului; ~ contra umanității = atrocități recunoscute pe plan internațional ca violând legile elementare ale umanității. 2. nelegiuire, fărădelege. ◊ păcat. (< fr. crime)

CRIMĂ ~e f. Infracțiune gravă periculoasă din punct de vedere social. /<fr. crime

crimă f. călcare gravă a unei legi civile sau morale.

*crímă f., pl. e (fr. crime, s. m., d. lat. crimen). Calcare gravă a legiĭ morale, religĭoase saŭ civile, maĭ ales ucidere. V. delict.

crimen sn vz crimă

crimă s. f., g.-d. art. crimei; pl. crime

crimă s. f., g.-d. art. crimei; pl. crime

crimă s. f., g.-d. art. crimei; pl. crime

CRIMĂ s. asasinat, moarte, omor, omorâre, omucidere, ucidere, (livr.) homicid, (înv.) deșugubină, omucid, sângi, ucigătură. (Condamnat pentru ~.)

CRIMĂ s. asasinat, moarte, omor, omorîre, omucidere, ucidere, (livr.) homicid, (înv.) deșugubină, omucid, sîngi, ucigătură. (Condamnat pentru ~.)

crimă (crime), s. f. – Infracțiune gravă, omor. – Mr. crimă „păcat”. Fr. crime. După Pascu, I, 70, mr. ar fi reprezentantul direct al lat. crimen. – Der. criminal, adj., din fr.; criminal, s. m., din fr.; criminal, s. n. (tribunal criminal), din germ. Kriminal(gericht), și cu forma criminalion, din ngr. ϰριμινάιον (Gáldi 168), ambele înv.; criminalist, s. m., din fr.: criminalicesc, adj. (criminal), înv.

C’est plus qu’un crime, c’est une faute (fr. „E mai mult decît o crimă, e o greșeală”) – Frază celebră, rostită de Fouché, ministrul poliției sub Napoleon, cînd a aflat de executarea ducelui d’Enghien, acuzat pe nedrept de complot împotriva lui Bonaparte (anul 1804). Această nedreptate era mai mult decît o crimă, deoarece compromitea un regim și prevestea consecințe politice grave. Și fraza e folosită tocmai în asemenea circumstanțe, cînd asasinarea unui om politic poate avea ca repercusiune serioase zguduiri interne. Acesta-i înțelesul expresiei: „E mai mult decît o crimă, e o greșeală” adică, un act necugetat care poate duce mai tîrziu la crime și dezastre mai multe și mai mari. Paradoxul expresiei a asigurat în bună parte succesul ei. IST.

Mercy but murders, pardoning thus that kill (engl. „Nu-i milă, ci crimă să ierți pe ucigași”) – Sînt cuvintele pe care Shakespeare le rostește prin gura Ducelui, în Romeo și Julieta (act. III, sc. 1), după ce Romeo l-a ucis în duel pe Tybalt, pentru că acesta îl omorîse pe bunul său prieten Mercutio. Vorbele de mai sus au îmbrăcat o frumoasă versiune românească în traducerea poetului St.O. Iosif: „Ești ucigaș tu însuți atunci cînd C-un ucigaș ești milostiv și blind”. LIT.

O, Liberté, que de crimes on commet en ton nom! (fr. „O, Libertate, cîte crime se comit în numele tău!”) – cuvinte rostite de M-me Roland de la Platière, în cele din urmă clipe de viață, cînd urca pe eșafod, la 8 noiembrie 1793, condamnată la moarte, fiindcă aprobase răscoalele din Franța. Se citează spre a dezvălui abuzurile comise sub masca libertății. IST.

crimă adj. invar. (adol.) formidabil, extraordinar.

crimă și pedeapsă expr. v. crimă.