12 definiții pentru cutezanță

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CUTEZANȚĂ, cutezanțe, s. f. Îndrăzneală, curaj, temeritate. – Cuteza + suf. -anță.

CUTEZANȚĂ, cutezanțe, s. f. Îndrăzneală, curaj, temeritate. – Cuteza + suf. -anță.

cutezanță sf [At: (a. 1776) URICARIUL I, 180 / Pl: ~țe / E: cuteza + -anță] 1 Îndrăzneală. 2 Încumetare. 3 Înfruntare.

CUTEZANȚĂ, (rar) cutezanțe, s. f. Atitudine cutezătoare; îndrăzneală, curaj de a face sau de a spune lucruri neîngăduite; semeție. I-ai răspuns cu o cutezanță pe care nu o arătaseși pînă atunci. PAS, Z. I 252. Popa Tonea, tulburat și întunecos, a certat-o pentru cutezanța ei. GALACTION, O. I 183.

CUTEZANȚĂ f. Comportare sau atitudine de om cutezător; îndrăzneală; bărbăție. /a cuteza + suf. ~anță

cutezanță f. îndrăzneală afară din cale, curaj eroic.

cutezánță f., pl. e (d. cutez cu sufixu -anță ca’n siguranță). Rar. Îndrăzneală, temeritate.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cutezanță s. f., g.-d. art. cutezanței; pl. cutezanțe

cutezanță s. f., g.-d. art. cutezanței; pl. cutezanțe

cutezanță s. f., g.-d. art. cutezanței; pl. cutezanțe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CUTEZANȚĂ s. v. curaj.

CUTEZANȚĂ s. bărbăție, bravură, curaj, dîrzenie, încumetare, îndrăzneală, neînfricare, semeție, temeritate, (livr.) intrepiditate, petulanță, (rar) cutezare, (pop. și fam.) suflet, (pop.) inimă, voinicie, (înv.) dîrzie, îndrăznire, mărinimie, semețire, (grecism înv.) taros. (Dovedește o mare ~ în acțiunile sale.) erată

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

TEMERITAS EST FLORENTIS AETATIS, PRUDENTIA SENESCENTIS (lat.) cutezanța este atributul tinereții, iar prudența al bătrâneții – Cicero, „De senectute”, 6, 20.

Intrare: cutezanță
cutezanță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cutezanță
  • cutezanța
plural
  • cutezanțe
  • cutezanțele
genitiv-dativ singular
  • cutezanțe
  • cutezanței
plural
  • cutezanțe
  • cutezanțelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cutezanță, cutezanțesubstantiv feminin

  • 1. Bărbăție, curaj, semeție, temeritate, îndrăzneală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote I-ai răspuns cu o cutezanță pe care nu o arătaseși pînă atunci. PAS, Z. I 252. DLRLC
    • format_quote Popa Tonea, tulburat și întunecos, a certat-o pentru cutezanța ei. GALACTION, O. I 183. DLRLC
etimologie:
  • Cuteza + -anță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.