6 definiții pentru dezmățare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZMĂȚARE s. f. Dezmăț. – V. dezmăța.

DEZMĂȚARE s. f. Dezmăț. – V. dezmăța.

dezmățare sf [At: CANTEMIR, HR. 186 / S și: desm~ / Pl: ări / E: dezmățat] 1 (Înv) Destrămare (a unei țesături) Si: zdrențuire Si: dezmățat1 (1). 2 Dezmăț (1). 3 (Ccr, lpl) Fapte, atitudini care denotă dezmăț (1) Si: dezmățat1 (3). 4 (Rar) Dezmăț (3).

DEZMĂȚARE s. f. Destrăbălare, dezmăț.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!dezmățare s. f., g.-d. art. dezmățării; pl. dezmățări

dezmățare s. f., g.-d. art. dezmățării

dezmățare s. f., g.-d. art. dezmățării

Intrare: dezmățare
dezmățare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezmățare
  • dezmățarea
plural
  • dezmățări
  • dezmățările
genitiv-dativ singular
  • dezmățări
  • dezmățării
plural
  • dezmățări
  • dezmățărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezmățare, dezmățărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi dezmăța DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.