femeie sf [At: CUV. D. BĂTR. II, 52 / P: ~me-ie / V: fămeie, (înv) fămeaie, fom~, fum~, (Mol) fim~ / Pl: femei / E: ml familia „familie”] 1-2 (Înv) Familie (1-2). 3 (Înv) Femeia și copiii unei familii (2). 4 (Înv) Copiii unei familii (2). 5 Neam. 6 (Înv) Seminție (de popoare). 7 Persoană adultă de sex feminin. 8 Persoană de sex feminin căsătorită. 9 (Pop) Soție. 10 (Fig; rar) Bărbat molâu și fricos. 11 (Pop) Săteancă. 12 (Îs) ~ de stradă Prostituată.

FEMEIE sf., ‡FĂMEIE 1 ‡ Familie ¶ 2 Soție, nevastă ¶ 3 Persoană măritată sau văduvă (în opoz. cu „fată”) ¶ 4 Ființă omenească de sex femeiesc (în opoz. cu „bărbat” sau „om”) [lat. famĭlia].

FEMEIE, femei, s. f. 1. (În opoziție cu bărbat) Persoană adultă de sex feminin. Femeia în Republica Populară Romînă are drepturi egale cu ale bărbatului în toate domeniile vieții economice, politice, de stat și culturale. CONST. R.P.R. 39. Acolo unde-au huzurit tîlharii, – Rîd astăzi voinicește făurarii... Rîd oamenii muncii, Rîd femeile, pruncii. DEȘLIU, G. 38. La fereastră, o femeie cu părul de aur, cu ochii ca florile albastre ale cîmpului... rezemată de bara de alamă îl privea cu milă. C. PETRESCU, S. 41. 2. (Spre deosebire de fată) Persoană de sex feminin căsătorită. Achim era-nsurat Cu fata lui Mihai Terinte: Femeie bună și cuminte, Cum alta nu găsești în sat. COȘBUC, P. II 226. 3. (Urmat de determinări în genitiv sau de un adjectiv posesiv) Soție, nevastă. Se învinovățea pe el însuși, știind cît e de puțin vrednic de femeia lui care i-a fost totdeauna credincioasă. BUJOR, S. 44. Nu se împlinește bine anul și femeia lui Ipate face un băiet. CREANGĂ, P. 169.

femeie sf [At: Cuv. D. BĂTR. II, 52 / P: ~me-ie / V: fămeie, (înv) fămeaie, fom~, fum~, (Mol) fim~ / Pl: femei / E: ml familia „familie”] 1-2 (Înv) Familie (1-2). 3 (Înv) Femeia și copiii unei familii (2). 4 (Înv) Copiii unei familii (2). 5 Neam. 6 (Înv) Seminție (de popoare). 7 Persoană adultă de sex feminin. 8 Persoană de sex feminin căsătorită. 9 (Pop) Soție. 10 (Fig; rar) Bărbat molâu și fricos. 11 (Pop) Săteancă. 12 (Îs) femeie de stradă Prostituată.

FEMEIE ~i f. 1) Persoană matură de sex feminin. ◊ ~ în casă femeie angajată, în trecut, pentru treburi gospodărești. 2) pop. Persoană de sex feminin care și-a pierdut fecioria. [Art. femeia; G.-D. femeii; Sil. fe-me-ie] /<lat. familia

FEMEIE s. f. (Mold., Ban., Criș., Trans. S) Familie. A: Și împărțea pre fămeaie bucate. AP. 1646, 5^v. C: Lot, ieși tu și muiarea ta și fămeaia ta afară din cetate. FL. D 1693, 32^r. Femeye. Familia. Foemina. AC, 338. Familia. Nyam, fomea. Nemzetségh. LEX, MARS., 204 Întoarne de pre mine mînia ta și de pre toată femeia mea. MISC. SEC XVII, 103^r; cf. PSALT. (1651). ◊ (Trans. SV) Loc., adj. De fămeaie = căsătorit. Muierile ceale ce-s de fămeaie și să leagă cu farmecele drăcești să n-aibă prunci. AMD 1759, 61^v. Variante: fămeaie (AP. 1646, 5^v: PSALT. 1651; FL. D 1693, 32^r; AMD 1759, 61^v, fomeie (LEX. MARS., 204). Etimologie: lat. familia.

femeie f. 1. soața omului; 2. cea care e sau a fost măritată. [Vechiu-rom. fămeaie, familie (ca și în macedo-româna): „să meargă la besearecă cu toată fomeaea” (Legenda Duminecei, 1600) = lat. FAMILIA: în limba modernă s’a restrâns sensul la reprezentantul ei femeiesc].

feméĭe f., pl. eĭ (lat. famĭlia, familie, de unde și dial. fămeĭe, fomeĭe, fimeĭe și fumeĭe. Cp. cu germ. stute, ĭapă, d. vgerm. sluote, herghelie). Sec. 16-17. Familie. Azĭ. Soție, nevastă. Persoană măritată. Ființă de sex opus bărbatuluĭ. Femelă (la animale). V. muĭere.

fămeaie sf vz femeie

fămeie sf vz femeie

fimeie sf vz femeie

fomeie sf vz femeie

fumeie sf vz femeie

CHERCHEZ LA FEMME (fr.) = Căutați femeia. În mai toate întîmplările încurcate e amestecată și femeia.

COSÌ FAN TUTTE (Ital.) = Așa fac toate (femeile).

†FĂMEIE ...= FEMEIE ...

FOMEIE .. – FEMEIE ...

❍FUMEIE = FEMEIE.

VIITORUL ȚĂRII ÎL ȚESE FEMEIA (Carmen Sylva).

femeie-agronom s. f. Femeie care a îmbrățișat profesia de agronom ◊ „De la femei mergând supuse în spatele bărbatului – la primele femei-agronom.” Cont. 21 IX 62 p. 5 (din femeie + agronom)

femeie-arbitru s. f. (sport) Femeie cu rolul de arbitru într-un meci ◊ „Prima femeie-arbitru din Bundesliga face duș împreună cu colegii din brigadă.” Ev.z. 21 X 95 p. 8 (din femeie + arbitru)

femeie-artist(ă) s. f. (artă) Femeie care a îmbrățișat profesia de artist (plastic etc.) ◊ „Expoziție a femeilor-artiste.” Sc. 9 III 63 p. 4 (din femeie + artist)

femeie-astronaut(ă) s. f. (astr.) Femeie care a îmbrățișat profesia de astronaut ◊ „Anul viitor N. A. S. A. va recruta primul lot de 43 de femei-astronaute. Dintre acestea se va alege prima echipă care va fi lansată în spațiu în anul 1979.” R.l. 8 XI 76 p. 6 (din femeie + astronaut; cf. fr. femme-cosmonaute; DMN 1967)

femeie-autoare s. f. (lit.) Scriitoare ◊ „Cunoscuta scriitoare engleză Agatha Christie, prima femeie-autoare de romane polițiste, și-a marcat evenimentul celei de-a 80-a aniversări a nașterii prin publicarea celei de-a 80-a cărți.” I.B. 16 IX 70 p. 4 (din femeie + autoare; cf. fr. femme-auteur; DMN 1966)

femeie-aviator s. f. (av.) Femeie care a îmbrățișat profesia de aviator ◊ „Iar femeile [...] nu-s cu nimic mai prejos decât noi – bărbații – în atâtea și atâtea domenii de activitate umană. Să amintesc de femeile-aviator, de femeile-marinar (ca să mă refer doar la profesiunile ieșite din comun).” I.B. 6 XII 72 p. 3. ◊ „Cine s-ar fi gândit vreodată la femei-aviator, la dulgherițe și frezoare, la textiliste și chiar femei-marinar?” Sc. 6 I 82 p. 1 (din femeie + aviator)

femeie-bodyguard s. f. Femeie care îndeplinește funcția de bodyguard ◊ „Prințesa Diana e protejată de o femeie-bodyguard.” Ev.z. 259/93 p. 6 //din femeie + bodyguard; R. Zafiu în Luc. 20/93 p. 4//

femeie-cineast s. f. (cinem.) Femeie care a îmbrățișat profesia de cineast ◊ „«Sambizanga» – producție a studiourilor franceze, regizată de angoleza S. M., prima femeie-cineast africană.” Sc. 15 IV 74 p. 2 (din femeie + cineast; cf. fr. femme-cinéaste; DMN 1967)

femeie-clown s. f. Femeie care a îmbrățișat profesia de clown ◊ „La Budapesta sunt pe cale de calificare șase femei-clown.” Săpt. 7 VI 74 p. 2 (din femeie + clown)

femeie-compozitor s. f. (muz.) Femeie care a îmbrățișat profesia de compozitor ◊ „M. M. a fost distinsă în cadrul celui de al V-lea concurs internațional pentru femei-compozitori de la Mannheim.” Cont. 4 XI 66 p. 7 (din femeie + compozitor)

femeie-concert-maistru s. f. (muz.) Femeie care îndeplinește funcția de concert-maistru ◊ „Anda Petrovici, prima femeie-concert-maistru al Orchestrei simfonice a Filarmonicii [...]” Săpt. 21 XII 84 p. 8 (din femeie + concert-maistru)

femeie-copil s. f. Femeie cu aspect și atitudini de copil ◊ „Câtă sălbatică energie și ce disperată hotărâre în această firavă femeie–copil!” Cont. 24 II 67 p. 4. ◊ „Între 1950-1970, tot ceea ce ținea de civilizația ochiului a intrat într-un fel sau altul sub magia unui adorabil clișeu: «femeia-copil».” Cont. 26 II 71 p. 7 (din femeie + copil)

femeie-detectiv s. f. Femeie care a îmbrățișat profesia de detectiv ◊ „Oprit la ieșirea dintr-un magazin londonez de o femeie-detectiv, a lovit-o și a încercat să fugă.” R.l. 28 VIII 75 p. 6; v. și karate (1974) (din femeie + detectiv; cf. fr. femme-détective; DMN 1966)

femeie-dirijor s. f. (muz.) Femeie care a îmbrățișat profesia de dirijor ◊ „După informațiile pe care le dețin, se pare că sunt singura femeie-dirijor de orchestră din țară.” Universitatea comunistă 2/85 p. 5 (din femeie + dirijor)

femeie-doctor s. f. 1966 (med.) Doctoriță v. femeie-profesor (din femeie + doctor)

femeie-episcop s. f. (la luterani) ◊ „În acest an [în Danemarca] a fost aleasă prima femeie episcop” ◊ „22” 43/96 p. 16 //din femeie + episcop//

femeie-forjor s. f. Femeie care a îmbrățișat meseria de forjor ◊ „Tot într-o scrisoare, un cititor din București îmi atrage atenția că am numit-o pe eroina reportajului lui Al. Stark femeie-sudor în loc de femeie-forjor.” R.lit. 28 II 74 p. 26 (din femeie + forjor)

femeie-gondolier s. f. 1974 Femeie care a îmbrățișat meseria de gondolier v. femeie-toreador (după it. donna gondoliere)

femeie-inginer s. f. Femeie care a îmbrățișat profesia de inginer ◊ „Avem trei secții în afara celor șase unități integrate, toate coordonate de către femei. Femei-inginer.” R.l. 6 I 74 p. 3. ◊ „Familia anunță cu profundă durere împlinirea unui an de la decesul mult iubitei lor ing. E.Z.-L., prima femeie-inginer.” R.l. 2 XI 74 p. 4. ◊ „Pe adresa unei astfel de barăci de pe Olt primește scrisori unul dintre cei mai tineri constructori de hidrocentrale, între primele femei-inginer-constructor din România [...]” R.l. 28 IX 85 p. 5; v. și femeie-medic (din femeie + inginer; cf. fr. femme-ingénieur; DMN 1967)

femeie-mamă s. f. ♦ 1. Femeie în calitate de mamă ◊ „Am fost mișcată de rândurile scrise în ziar despre femeia-mamă.” Sc. 7 XII 66 p. 2. ◊ „În proiectele de statut și-au găsit precizarea sarcinile sindicatelor în domeniul aplicării cu strictețe a prevederilor legislației muncii în ce privește ocrotirea femeii, a femeii-mame în special [...]” Sc. 26 III 71 p. 4. ◊ „Sănătatea femeii-mame – obiectiv cotidian de maximă importanță al activității medicale.” Sc. 2 III 75 p. 4. ◊ „Cert lucru, condiția de astăzi a femeii-mamă este cel mai bun argument al grijii deosebite ce este arătată mamei [...]” R.l. 9 X 84 p. 2; v. și Luc. 2 XII 67 p. 1, R.l. 4 VII 73 p. 2, Sc. 9 XII 73 p. 2, R.l. 26 IX 75 p. 5; v. și femeie-medic. **2. Gravidă v. thalidomidă (1972) (din femeie + mamă)

femeie-manechin s. f. Femeie care a îmbrățișat profesia de manechin ◊ „Cea mai frumoasă [...] este femeia-manechin, drapată în rochie neagră, fără spate, cu o simplă bentiță care-i întunecă pielea, cu voaletă violet, punctată în argintiu, care-i acoperă toată fața.” Săpt. 7 VI 74 p. 8 (din femeie + manechin)

femeie-marinar s. f. Femeie care a îmbrățișat meseria de marinar ◊ „Am avut în schimb plăcerea de a o cunoaște pe unica femeie-marinar din flota fluvială și, probabil, și din cea maritimă românească; este vorba despre A.ț. A. a demonstrat de vreo șase ani, de când este marinar (sau... marinăriță), că este posibil accesul femeii și în această meserie prin tradiție masculină.” Sc. 19 XII 79 p. 1; v. și femeie-aviator (1972) (din femeie + marinar)

femeie-matador s. f. Femeie care a îmbrățișat meseria de matador ◊ „A.T. este prima femeie-matador din Spania care a beneficiat de prevederile legii din august. Zilele trecute ea a intrat pe jos în arenă (până acum femeile se puteau măsura cu taurul numai călare), participând la o corrida la Guadalajara.” R.l. 25 X 74 p. 6; v. și Ev.z. 14 I 97 p. 5 //din femeie + matador//

femeie-medic s. f. (med.) Doctoriță ◊ „Destoinica muncitoare, harnica țărancă, iscusita cercetătoare, femeia-inginer, femeia-medic, femeia-profesor și, în același timp, femeia-soție și mamă, în toate aceste ipostaze, femeia din țara noastră se face prețuită și respectată.” Sc. 7 III 76 p. 1; v. și femeie-țăran(că) (din femeie + medic; cf. fr. femme-médecin; DMN 1961)

femeie-milițian s. f. Milițian de sex feminin ◊ „Un pilot american a fost capturat și este păzit acum, în drumul prin junglă, de către o femeie-milițian.” R.l. 13 I 67 p. 6 (din femeie + milițian)

femeie-ministru s. f. 1984 Femeie care îndeplinește funcția de ministru v. femeie-țăran(că); v. și ◊ „22” 43/96 p.16 (din femeie + ministru)

femeie-muncitor s. f. 1993 Femeie care muncește, de obicei într-o fabrică sau pe un șantier v. femeie-țăran(că) (din femeie + muncitor)

femeie-obiect s. f. Femeie redusă la starea de obiect de plăcere ◊ „Bărbatul nu mai e în exclusivitate «acel care alege». Lângă «femeia-obiect», apare «bărbatul-obiect».” Cont. 25 XII 70 p. 6. ◊ „Femeile sunt îmbrăcate, decorate, stilizate de gustul masculin, în vederea consumului masculin, și această situație e acceptată și chiar dorită, nu numai la nivelul femeilor-obiect, dar și la nivelul femeilor emancipate.” Cont. 21 V 71 p. 6; v. și 9 VI 78 p. 9 (din femeie + obiect; cf. fr. femme-objet; DMN, DMC 1965)

femeie-ofițer s. f. Femeie care este ofițer (de armată, poliție, în navigație) ◊ „[Carmen] este prima femeie ofițer de port din Galați.” Sc. 3 X 82 p. 2 (din femeie + ofițer)

femeie-om de știință s. f. Om de știință de sex feminin ◊ „Urma de obicei un interviu cu o femeie-om de știință.” R.lit. 2 X 69 p. 28 (din femeie + om de știință; Fl. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 331)

femeie-ostaș s. f. Femeie care luptă ca ostaș ◊ „«Femeia-ostaș».” Gaz. lit. 20 IX 62 p. 8 (din femeie + ostaș; cf. fr. femme-soldat; DMN, DMC 1968)

femeie-pictor s. f. (arte) Pictoriță ◊ „A șasea ediție a «Săptămânilor internaționale ale femeii», desfășurată la Cannes, a prilejuit o confruntare între femeile-pictori și sculptori din diverse țări.” Cont. 6 VI 69 p. 7 (din femeie + pictor; cf. fr. femme-peintre; DMN 1967)

femeie-pilot s. f. Femeie care a îmbrățișat profesia de pilot (de avion, de automobil) ◊ „Ea este prima femeie-pilot care sosește la Londra conducând un avion de pasageri de cursă lungă.” I.B. 2 X 65 p. 4. ◊ „Femei-pilot la încercări de autoturisme. Recent conducerea Întreprinderii de autoturisme Pitești a luat inițiativa pregătirii, la locul de muncă, a unui însemnat număr de femei în meseria de pilot la încercări de autoturisme.” Sc. 18 XI 73 p. 2. ◊ „S.Y., o tânără libaneză de 22 de ani, este prima femeie-pilot din Liban și de altfel și din întregul Orient arab.” Sc. 5 I 74 p. 6. ◊ „Nina Ioniță, celebra femeie-pilot de acrobație din țara noastră.” Sc. 9 XI 83 p. 5; v. și Mag. 15 VII 67 p. 3, R.l. 3 VIII 67 p. 3 (din femeie + pilot; cf. fr. femme-pilote; DMN 1967)

femeie-poet s. f. (lit.) Femeie care scrie (și publică) poezii ◊ „Era cât pe-aci să mă mohorăsc cu bilanțul făcut de M.B. în «Contemporanul» [...] din care urma să rezulte cât de puțin încăpătoare a rămas literatura pentru femeile-poet și femeile-prozator și mă chinuiam strașnic să fac în mintea mea dreptate acestei urgisiri.” Cont. 18 VII 69 p. 3 (din femeie + poet; cf. fr. femme-poète; DMN 1966)

femeie-preot s. f. Femeie care îndeplinește funcția de preot (în cadrul bisericii anglicane) ◊ „La Catedrala din Bristol a Bisericii Anglicane a avut loc ceremonia primirii în rândul preoților a primei femei. Evenimentul este urmarea deciziei Bisericii Anglicane de a hirotonisi femei-preot, decizie mult discutată și contestată de Biserica Catolică.” R.l. 14 III 94 p. 8; v. și Luc. 5 V 84 p. 12, ◊ „22” 43/96 p. 16 //din femeie + preot//

femeie-primar s. f. Femeie cu funcția de primar ◊ „Film de actualitate, reliefând momente din viața unei femei-primar [...]” I.B. 3 X 75 p. 2 (din femeie + primar)

femeie-profesor s. f. Profesoară ◊ „Pentru acostator [...] nu există nici femeie-profesor, nici femeie-doctor, nici femeie-țesător.” Sc. 14 XII 66 p. 1; v. și femeie-medic (din femeie + profesor; cf. fr. un professeur femme; PR)

femeie-prozator s. f. 1969 (lit.) Femeie care scrie (și publică) proză v. femeie-poet (din femeie + prozator)

femeie-rector s. f. (înv.) Femeie ce deține funcția de rector ◊ „După 700 de ani de dominare și conducere necontestată a Universității Cambridge de către bărbați, a fost aleasă ca rector Alice M. Este prima femeie-rector!” Sc. 11 VII 75 p. 6 (din femeie + rector)

femeie-regizor s. f. (cinem.) Femeie care a îmbrățișat profesia de regizor ◊ „Există prejudecata că regia e o profesie rezervată bărbaților. Prejudecată ce se menține, printre altele, și datorită faptului că nici o femeie-regizor încă nu și-a înscris numele în istoria acestei activități, de dată relativ recentă, printr-o înscenare excepțională.” R.l. 14 XII 72 p. 2 (din femeie + regizor)

femeie-romancier s. f. (lit.) Femeie care scrie (și publică) romane ◊ „Sheherezada e «întâia femeie-romancier» din lume [...]” R.lit.18 X 84 p. 9 (din femeie + romancier)

femeie-savant s. f. Femeie care creează în domeniul științei ◊ „Când în marile laboratoare ale științei o femeie-savant își face apariția, nu mai surprinde pe nimeni.” Sc. 7 III 78 p. 1 (din femeie + savant)

femeie-scriitoare s. f. (lit.) Scriitoare ◊ „Mai târziu, când și-a început activitatea literară, a simțit din nou aceeași opresiune din partea editorilor. Ei respingeau femeile-scriitoare, refuzându-le textele, după ce în prealabil rețineau... ideile.” Săpt. 28 II 75 p. 5 (din femeie + scriitoare; cf. fr. femme-écrivain; DMC 1967)

femeie-sculptor s. f. 1969 (arte) Sculptoriță v. femeie-pictor (din femeie + sculptor)

femeie-sociolog s. f. Femeie care a îmbrățișat profesia de sociolog ◊ „Toate femeile care s-au încumetat să desfășoare o nouă activitate, specifică bărbaților, s-au declarat extrem de mulțumite de noua lor muncă. Și o ultimă precizare: raportul a fost întocmit de trei femei-sociologi.” R.l. 1 IX 75 p. 6 (din femeie + sociolog)

femeie-soldat s. f. Femeie care luptă ca soldat ◊ „Astfel, un rezervist a fost sodomizat de sergentul său în plină desfășurare a «Furtunii deșertului», 26 de femei-soldați au fost mai mult decât hărțuite sexual în cadrul unui congres al aviatorilor de către colegii lor – bărbați [...]” As 39/92 p. 15 (din femeie + soldat; cf. fr. femme-soldat; DMN, DMC 1968)

femeie-soție s. f. 1976 Femeie măritată v. femeie-medic; v. și Săpt. 4 XII 81 p. 1 (din femeie + soție)

femeie-toreador s. f. Femeie care a îmbrățișat meseria de toreador ◊ „Femei-toreador au existat în Spania și în trecut.” Mag. 29 XII 66 p. 3. ◊ „După prima femeie-toreador, acum a apărut și prima femeie-gondolier. Este vorba de venețiana L.B., în vârstă de 22 de ani.” Săpt. 4 X 74 p. 5 //din femeie + toreador//

femeie-țăran(că) s. f. Femeie care locuiește în mediul rural și se îndeletnicește cu munca pământului și cu creșterea animalelor ◊ „Să luăm o frezie, o garoafă și să le dăruim femeii-țărănci și femeii-zidar și femeii-ministru sau medic.” Sc. 10 III 84 p. 5. ◊ „La Muzeul Internațional al Femeilor din Bonn (Germania) [va avea loc] manifestarea intitulată «Lunile României». Prezentarea se va desfășura pe mai multe secțiuni: femeia-țăran, femeia-muncitor [...]” R.l. 3 XI 93 p. 5 (din femeie + țăran)

femeie-țesător s. f. 1966 țesătoare v. femeie-profesor (din femeie + țesător)

pilot-femeie s. m. Femeie care a îmbățișat profesia sau are calificarea de pilot (de avion, de curse de automobil) ◊ „«Îndrăgostitele aerului», un volum închinat vieții curajoase a piloților-femei.” Săpt. 12 X 84 p. 8. ◊ „[Niki Lauda și-a trădat] devotata și frumoasa soție care i-a stat alături în suferință, pentru Giovanna Amati, celebrul pilot-femeie al concursurilor de automobilism din Italia.” As 74/93 p. 12 (din pilot + femeie)

redactor-femeie s. f. ◊ „Scrise numai de redactori-femei, cele două noi reviste vor da prioritate informației, comentariilor, anchetelor și interviurilor cu și despre femei.” Sc. 1 II 78 p. 6 (din redactor + femeie)

regizor-femeie s. m. Regizoare ◊ „La Paris a avut loc primul festival al filmelor regizate de regizori-femei.” Cinema 4/74 p. 17 (din regizor + femeie)

FĂMEAIE s. f. v. femeie.

FOMEIE s.f. v. femeie

făméĭe, V. femeĭe.

fiméĭe f. Est. Femeĭe.

foméĭe, V. femeĭe.

fuméĭe, V. femeĭe.

femeie s. f., art. femeia, g.-d. art. femeii; pl. femei (dar Ziua Internațională a Femeii s. propriu f. art.)

femeie s. f., art. femeia, g.-d. art. femeii; pl. femei

femeie s. f., art. femeia, g.-d. art. femeii; pl. femei

femeie

femeie, -meia a., -meii gen. a.

Federația Democratică Internațională a Femeilor (F.D.I.F.)

FEMEIE s. 1. (pop.) muiere, nevastă, (fig. și ir.) fustă. (O ~ cu un copil.) 2. femeie de serviciu v. servitoare. 3. femeie de stradă v. prostituată.

FEMEIE s. v. familie, neam, nevastă, soție, viță.

FEMEIE s. 1. (pop.) muiere, nevastă, (fig. și ir.) fustă. (O ~ cu un copil.) 2. femeie de stradă = cocotă, curvă, prostituată, tîrfă, (pop. și fam.) damă, madamă, (înv. și reg.) pîrțotină, telăliță, teleleică, (reg.) lele, madaranță, scorțotină, tearfă, tîrnoață, (prin Transilv.) bandură, bulă, (prin Bucov.) crăiță, (prin Maram.) landră, (prin Mold. și Bucov.) mișarcă, (înv.) magopață, tălaniță, femeie publică, (fam.) fleoarță, fleorțotină, șuleandră, (fig.) buleandră, pupăză, putoare, tîrîtură, (reg. fig.) haită, pupezoaică, terfeloagă, (Transilv. fig.) gudă, (prin Mold. fig.) ruptură, (arg.) maimuță, marcoavă, mastroacă.

femeie s. v. FAMILIE. NEAM. NEVASTĂ. SOȚIE. VIȚĂ.

FEMEIE PUBLICĂ s. v. cocotă, curvă, femeie de stradă, prostituată, târfă.

femeie publică s. v. COCOTĂ. CURVĂ. FEMEIE DE STRADĂ. PROSTITUATĂ. TÎRFĂ.

femeie (femei), s. f. – 1. (Înv.) Familie. – 2. Nevastă, soție. – 3. Femeie căsătorită. – 4. Persoană de sex feminin. – Var. fomeie, (Mold.) fimeie, (înv.) făme(a)ie. Mr. fumeal’e, megl. fămel’ă, fumel’ă. Lat. fămĭlia (Pușcariu 595; Candrea-Dens., 575; REW 3180; DAR; Wagner, ZRPh., 1921, 586; Rohlfs, Differenzierung, 80), cf. alb. fëmiljë „copil”, v. lomb. fameja, gal., port. femia. Schimbarea semantică apare numai în dacorom. – Der. femeiesc, adj. (feminin); femeiește, adv. (ca femeile); femeiet, s. m. (mulțime de femei); femeiușcă, s. f. (muierușcă; femelă a unui animal; regulator de presiune la războiul de țesut de mînă); afemeiat, adj. (muieratic), reproduce fr. effeminé, redus la forma din rom. femeie. Este dublet de la familie.

roata femeielor, joc* popular românesc, ritual, din ceremonialul de nuntă, întâlnit în ținutul Năsăudului. Se joacă de către femei luni dimineața când se învelește mireasa (schimbarea cununei de mireasă cu năframa de nevastă) și marchează momentul trecerii miresei în cerc, în jurul scaunului pe care stă mireasa în timpul învelitului. Are ritm binar* și melodie proprie; mișcarea este moderată cu pași simpli, însoțiți de multe strigături* legate de eveniment. Sin.: tropota femeilor.

tropota femeilor v. roata femeilor.

A WOMAN’S FUTURE IS NOT WITH HER MOTHER (engl.) viitorul unei femei nu este alături de mama sa – G.B. Shaw, „Too true to be good”, 1114.

FEDERAȚIA DEMOCRATICĂ INTERNAȚIONALĂ A FEMEILOR (F.D.I.F.), organizație internațională neguvernamentală, cu sediul la Berlin, creată în 1945, în scopul apărării drepturilor femeilor și stabilirii legăturilor de prietenie și solidaritate între femeile din întreaga lume.

FRAILTY, THY NAME IS WOMAN (engl.) slăbiciune, numele tău e femeie – Shakespeare, „Hamlet”, act. I, scena 2. Cuvinte pe care i le adresează Hamlet mamei sale, mustrând-o, mâhnit, că s-a recăsătorit numai după o lună de văduvie.

Cherchez la femme! (fr. se traduce literal prin: „Căutați femeia”, iar literar și liber: „Aici trebuie să fie o femeie la mijloc!”, dar de obicei nu se traduce, expresia fiind mai totdeauna citată în franțuzește). Ea a fost pusă în circulație și a intrat în vorbire datorită romanului (dramatizat în 1864) al lui Alexandre Dumas-tatăl: Les mohicains de Paris (Mohicanii Parisului). Atît în roman cît și în piesă, apărea un funcționar de poliție, copie fidelă a locotenentului Sartine care a trăit la Paris în secolul al XVIII-lea și care, în toate ocaziile, spunea: Cherchez la femme ! Pentru acest ofițer de poliție, cheia oricărui mister, a oricărei crime greu de dezlegat, a oricărei afaceri senzaționale, era... femeia! Această părere este însă mult mai veche. În urmă cu două mii de ani, satiricul latin luvenal spunea în satira a VI-a: Nulla fere causa est, in qua non femina litem moverit, adică: „Nu există litigiu, a cărui cauză să nu fie o femeie”. La fel cu polițaiul lui Dumas, misoginul erou Pigasov, din romanul Rudin de Turgheniev, de cîte ori i se povestea o nenorocire, întreba imediat: „Cum o cheamă?”, întrebarea referindu-se la numele femeii pe care el o bănuia a fi totdeauna pricina tuturor calamităților. (Turgheniev: Opere, vol. II). Regăsim expresia și în nuvela Duelul de Cehov, unde există un personaj Laievski, pentru care, în orice împrejurare, trebuie de asemenea să cauți femeia. La Fontaine exprimă aceeași idee în fabula Cei doi cocoși (Deux coqs vivaient en paix: une poule survint / Et voilà la guerre allumée!) LIT.

Frailty, thy name is woman (engl. „Slăbiciune, numele tău e femeie!”) – din monologul lui Hamlet (act. I, sc. 2). Nefericitul prinț al Danemarcei, revoltat că mama lui, regina, s-a remăritat după numai o lună de la înmormîntarea soțului ei, exclamă cu amărăciune: "O, slăbiciune, tu te numești femeie! (Shakespeare, Opere, vol. 7, ESPLA, pag. 531). Aceste cuvinte se adresează unei femei cînd săvîrșește o greșeală morală. LIT.

La donna è mobile (it. „Femeia e nestatornică”) – Versul următor completează: Qual piuma al vento (ca fulgul în vînt). Dar de obicei se citează doar cuvintele: la donna è mobile. E primul vers cu care începe cunoscuta arie a ducelui de Mantua din opera Rigoletto de Verdi, fiind folosit tot atît de șăgalnic cum e și cîntat, spre a spune ceea ce mai de mult au spus Vergiliu în Eneida (vezi: Varium et mutabile...), Shakespeare în Hamlet (vezi: Frailty, thy name is woman!). Melodia grațioasă și ușor de reținut a lui Verdi a răspîndit pretutindeni acest avertisment adresat îndrăgostiților. MUZ.

Nulla fere causa est, in qua non femina litem moverit (lat. „Aproape nu există proces în care femeia să nu fi pornit litigiul”) – Iuvenal, Satire (VI, 242-243) – Vezi: „Cherchez la femme!”

Oh ! ninsultez jamais une femme qui tombe (fr. „O, nu insultați niciodată o femeie care cade”) – Hugo, Les chants du crépuscule – XIV: Cine știe ce povară a îndurat sufletul ei, cîte zile a răbdat de foame! Vina e a noastră! A ta, bogătașule, și a aurului tău! Pentru ca picătura de apă din țărină să redevină o perlă strălucitoare, e deajuns o rază de soare, o rază de dragoste. Versul lui Hugo se citează în apărarea unei femei care decade din vina societății, sau din alte pricini străine de voința și puterile ei. LIT.

Souvent femme varie (fr. „Adesea femeia e schimbătoare”) – Victor Hugo, Le roi s’amuse (Regele petrece, act. IV, sc. 2). Și poetul continuă prin gura regelui Francisc I: Bien fol est qui s’y fie/ Une femme souvent/ N’est qu’une plume au vent! (Nebun e cine se-ncrede./ Adesea femeia/ Nu-i decît un fulg în vînt!). O legendă tranceză pretinde că adevăratul autor al expresiei ar fi chiar regele Francisc I (sec. XVI) care, pe un geam al castelului Chambord, ar fi scrijelit cu diamantul inelului său cuvintele: Souvent femme varie. Monarh care a întărit absolutismul în Franța, el s-a remarcat ca sprijinitor al scriitorilor și artiștilor Renașterii. Temperament dinamic, causeur spiritual, dornic de transformări, Francisc I era în schimb nestatornic, ușuratic în moravuri, ajungînd prin întîmplările puse pe seama lui o figură aproape legendară, subiect de anecdote populare și, mai tîrziu, erou de piese și romane (Victor Hugo, Maurice Druon ș. a.). Între alte predilecții, aprecia mult vorbele de spirit, expresiile cu răsunet din saloanele vremii, ceea ce explică și legenda relatată mai sus. Vezi : Frailty, thy name is woman! – La donna è mobile – Varium et mutabile. LIT.

Varium et mutabile semper femina (lat. „Femeia e mereu schimbătoare și nestatornică”) – Vergiliu, Eneida (IV, 569-570). Enea îl visează pe Mercur care-i vorbește astfel despre femei, spre a-l decide pe viteazul troian să plece din Cartagina, unde il reținea dragostea sa pentru Didona. „Robit de dragostea unei femei – îi spune Mercur – ți-ai uitat de împărăție și de ursită.” După ce îl mustră: „nu te înflăcărează măreția sarcinii tale și nu-ți dai nici o trudă pentru gloria ta”, încheie: „Pleacă, nu mai întîrzia; nimic nu se schimbă mai lesne decît inima femeii” (trad. Eugen Lovinescu). Așadar, un avertisment adresat bărbaților care își uită îndatoririle permanente din pricina unei iubiri trecătoare. Expresia lui Vergiliu a intrat în competiție cu altele mai moderne. Vezi: Frailty, the name is women! – La donna è mobile – Souvent femme varie. LIT.

Wein, Weib und Gesang (germ. „Vinul, femeia și cîntecul”) – sînt „cele trei lucruri bune” (die guten drei Dinge), spune un vechi dicton german. Se atribuie lui Luther o prelucrare în versuri: Wer nicht liebt Wein, Weib und Gesang,/ Der bleibt ein Narr sein Lebenlang! (Cine nu iubește vinul, femeia și cîntecul/ Rămîne un netot toată viața). Iar un cîntec popular italian repetă aproape identic: Chi non ama il vino, la donna e il canto,/ Un pazzo egli sarà e mai un santo (Cui nu-i plac vinul, femeia și cîntul/ Va fi un nerod și nu un sfînt). LIT.

femeie / fetiță penală expr. (deț.) 1. homosexual pasiv. 2. om fricos, care se lasă ușor intimidat și dominat.

A FACE CURTE UNEI FEMEI a clopoți, a trage clopotele (cuiva), a vrăji.

A LĂSA GRAVIDĂ O FEMEIE a îmborțoșa, a lăsa cu burta la gură, a lăsa grea, a umfla.

femeie cu condicuță expr. (eufem.) prostituată.

FEMEIE DE MORAVURI UȘOARE balercă, bambilici, bașoaldă, bașoldină, bucățică bună, ciocănitoare, crăiță, damicelă, femeie slabă la refuz, finfă, jagardea, matracucă, mesalină, metreancă, munfă, paceaură, panaramă, papiță, pațachină, pipiță, pițipoancă, poamă, pocnitoare, podoabă, sugativă, știoaflă, teleică, tipesă, Venus din Milosu.

FEMEIE FRUMOASĂ alivancă, amazoană, animal, bucățică bună, cadână, damă cu manșoane, exemplar, feliuță, holdană, o grădină de fată, mandarină, mesadă, piesă de elicopter, pralină, șeică, șerpoaică, vampă.

FEMEIE GRASĂ balabustă, baldâră, balenă, bașoaldă, bașoldină, doapă, matroană, potoapă, salatieră, vacă.

FEMEIE GRAVIDĂ boarță, clocitoare, ouătoare.

FEMEIE ÎMBRĂCATĂ RIDICOL ȘI / SAU FARDATĂ EXCESIV farmazoană, paparudă, pațachină, pupăză.

FEMEIE PROASTĂ bandoală, bleagă, cartoafă, gâscă, matracucă, mută, oaie, paceaură, tută, vacă.

FEMEIE REA capră, cață, cățea, haită, matracucă, paceaură, tartoriță, viespe.

FEMEIE SLABĂ femeie șnur, fără țâțe, fără cur; scândură, scoabă; vrăbiuță.

femeie slabă la refuz expr. (glum.) femeie de moravuri ușoare.

femeie șnur, fără țâțe, fără cur expr. (vulg., glum.) femeie exagerat de slabă.

FEMEIE URÂTĂ acioală, bâhliță, bufniță, cartoafă, cotoarbă, matracucă, ornitorinc, otravă, paceaură.