nevastă sf [At: CORESI, EV. 303 / Pl: neveste, (rar) nevești / E: slv нєвѣста] 1 (Îrg; îs) ~ nouă Mireasă. 2 (Îoc fată) Femeie măritată de curând. 3 (Pgn; ca termen de adresare) Femeie căsătorită. 4 (Reg, îs) ~ tânără Vătășiță a miresii. 5 (Urmat de un pronume posesiv sau de un substantiv în genitiv) Femeie considerată în raport cu soțul ei Si: soție, (îvp) muiere. 6 (art) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 7 (art) Melodie după care se execută nevasta (6). 8 (art; șîs ~ta care-i ~, ~ta ca și-o cruce, ~ta potrivită, ~ta leneșă, ~ta păcătoasă, ~ta bolnavă, jocul nevestei) Horă populară nedefinită mai îndeaproape. 9 (art; îas) Melodie după care se execută nevasta (8).

NEVASTĂ, neveste, s. f. (Popular) 1. Femeie măritată; p. ext. femeie. Nevasta stătu pe gînduri, cumpănind în sine adevărurile. SADOVEANU, B. 52. Cu cofița, pe-ndelete, Vin neveste de la rîu. COȘBUC, P. I 47. Pe un pat de scînduri goale doarme tînăra nevastă. EMINESCU, O. I 84. Multe fete și neveste Fură inimi făr’de veste! ALECSANDRI, P. I 90. 2. (Urmat de obicei de o determinare) Soție. Nevasta învățătorului... sări în picioare de pe patul pe care ședea. DUMITRIU, N. 125. Grigore vorbea despre nevastă-sa pe un ton glumeț în care totuși se simțea amărăciunea. REBREANU, R. I 58. Așa cum e săracă ea, Aș vrea s-o știu nevasta mea. COȘBUC, P. I 118. Că bine zici tu, nevastă, răspunse barbatu-său. CREANGĂ, P. 15. ◊ Expr. A lua de nevastă = a lua în căsătorie. – Pl. și: (învechit) nevesti (ALECSANDRI, T. II 185).

NEVASTĂ ~este f. 1) pop. Persoană de sex feminin în raport cu bărbatul ce i-a devenit soț; soție. A lua de ~. ◊ A cere de ~ a face propunere de căsătorie. 2) pop. Femeie măritată. [G.-D. nevestei] /<sl. nevĕsta

NEVASTĂ s.f. (Mold., ȚR) Mireasă. A: Să împreună un mire cu nevasta-ș. VARLAAM. B: Și iarăși călugărița să cheamă mireasa (n e v a s t a MUNT.) lui Dumnedzău. PRAV. Etimologie: sl. nevĕsta.

nevastă f. femeie măritată. [Vechiu-rom. nevastă, mireasă, noră = slav. NEVĬESTA, logodnică, noră: în limba modernă sensul vorbei s’a generalizat].

nevástă f., pl. este (vsl. bg. rus. nevĭesta). Vechĭ. Mireasă. Azĭ. Soție, femeĭe legată de bărbat pin căsătorie.

nevastă s. f., g.-d. art. nevestei; pl. neveste

nevastă s. f., g.-d. art. nevestei; pl. neveste

nevastă s. f., g.-d. art. nevestei; pl. neveste

NEVASTĂ s. v. soție.

NEVASTĂ s. v. femeie, mireasă.

NEVASTĂ s. soție, (rar) doamnă, (astăzi rar) soață, (înv. și pop.) muiere, (pop.) boreasă, dînsa (art.), femeie, (înv.) damă, madamă, soț, (fam.) babă, consoartă, jumătate, pereche.

nevastă s. v. FEMEIE. MIREASĂ.

nevastă (neveste), s. f. – 1. (Înv.) Logodnică. – 2. Soție, femeie măritată. – 3. Femeie. – Megl. niveastă, mr. nveastă. Sl. nevĕsta (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Cihac, II, 216), cf. bg., slov., ceh., rus. nevĕsta, sb. nevjesta, pol. niewiesta. Uz general (ALR, I, 270). – Der. nevăstuică, s. f. (Zool., Mustela vulgaris), cf. sl. nevĕstuka (Miklosich, Lexicon,424), nume care s-ar explica drept un eufemism superstițios, cf. bg. nevĕstulka (› mr. nivistul’e, megl. nivistul’ ca), sb. nevjestica, ngr. νυμφίτσα (› mr. nifiță), mag. memjét, it. donnola, fr. bellette, sp. comadreja, port. doninha, v. engl. fairy; nevesti, vb. (înv., a (se) căsători).

Nevasta lui Cezar (sau „Ca nevasta lui Cezar”) începutul unui adagiu latin, care astăzi nu se mai citează nicăieri în limba de origine. Adagiul, în forma lui completă, este: „Nevasta lui Cezar trebuie să fie deasupra oricăror bănuieli!” Autorul acestei faimoase fraze este însuși Caius Iulius Caesar, după cum povestesc istoricii Plutarh (în Viața lui Cezar, X) și Suetoniu ( în Iuliu Cezar, 74): Generalul roman își repudiase soția, Pompeia, pe motivul că într-o zi (era atunci un fel de sărbătoare rezervată numai femeilor), Clodius a pătruns în apartamentele ei, deghizat, purtînd costumul unei cîntărețe din harpă. Chemat ca martor, Cezar – contrar așteptărilor – nu i-a adus acuzații lui Clodius. Surprins, magistratul l-a întrebat atunci pe Cezar de ce și-a părăsit soția. La care el a răspuns: „Fiindcă nevasta lui Cezar nici bănuită nu trebuie să fie!” Fraza aceasta și-a extins dreptul de folosință peste granițele căsătoriei, putînd fi utilizată cu privire la o persoană asupra căreia nu trebuie să planeze nici cea mai mică bănuială, datorită funcției sau poziției ei în societate. IST.

să-ți bați copiii / copiii cu basca / copiii cu ziarul ud / copiii și nevasta expr. folosită ca hiperbolă într-o descriere