15 definiții pentru gang (coridor)
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GANG, ganguri, s. n. Loc de trecere aflat sub o construcție, sub boltitura unei case. ♦ Coridor, galerie, culoar. – Din germ. Gang.
GANG, ganguri, s. n. Loc de trecere aflat sub o construcție, sub boltitura unei case. ♦ Coridor, galerie, culoar. – Din germ. Gang.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
gang sn [At: CARAGIALE, S. N. 64 / Pl: ~uri / E: ger Gang] 1 Loc de trecere pe sub boltitura unei case ori pe sub o construcție. 2 Culoar. 3 (Spc; la mine) Galerie subterană.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GANG, ganguri, s. n. Loc de trecere la nivelul pămîntului pe sub o casă, un turn sau altă construcție. V. boltă. Trecînd pe sub gang [boierii] intrară în odăile palatului. SADOVEANU, O. VII 109. El intră cu pasul împleticit în gangul hanului. GHEREA, ST. CR. II 139. Începuse o ploaie măruntă... Intrară subt un gang. VLAHUȚĂ, O. A. 136. La mijlocul păretelui din fața casei se afla poarta cu gang boltit, pe dasupra căria se înălța un turn pătrat. ODOBESCU, S. I 125. ♦ Coridor. Deschise ușa repede și gangurile sunară prelung. ANGHEL-IOSIF, C. L. 16. Cînd vro ușă se trîntește Undeva, pe-un gang, departe, Furios răsună golul Dintr-o sală-ntr-altă sală. COȘBUC, P. II 98. În partea de dincolo de gang sînt: o cameră pentru împărțitorii de scrisori și pentru biroul inspectorului. I. IONESCU, M. 755. ♦ Galerie subterană. Nevasta vechilului veghea asupra lor... înfiptă în pragul pivniței uriașe, adînci, cu multe ganguri zidite în rărunchii dealului. DUMITRIU, N. 234.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GANG1 s. n. pasaj de trecere între două clădiri; coridor, galerie. (< germ. Gang)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
GANG ~uri n. 1) Loc de trecere la nivelul terenului între clădiri sau pe sub bolta unei case cu mai multe etaje. 2) Încăpere lungă și îngustă într-o clădire de-a lungul unei serii de camere care servește ca loc de trecere și de legătură între camere; coridor; culoar. /<germ. Gang
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
gang n. substanță străină ce acopere un mineraiu metalic (= fr. gangue).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gang n. coridor, galerie. [Nemț. GANG].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*gang n., pl. urĭ (germ. gang, coridor, d. gehen, a merge). Coridor pe supt etaj, dar nu pe supt pămînt, și care servește ca intrare principală.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
gang s. n., pl. ganguri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
gang s. n., pl. ganguri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
gang s. n., pl. ganguri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GANG s. v. coridor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GANG s. coridor, culoar, (înv.) tindă. (Îl poartă printr-un ~ lung.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
gang (ganguri), s. n. – Coridor, culoar, loc de trecere. germ. Gang. Sec. XVIII.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
GANG (< germ.) s. n. 1. Loc de trecere, la nivelul terenului, pe sub o construcție. 2. Coridor, galerie, culoar. ◊ Pictură de g. = pictură de calitate îndoielnică, realizată de diletanți în scop comercial, expusă odinioară în ganguri. 3. Viteză remanentă a unei nave după stoparea mașinilor.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
gang, gangurisubstantiv neutru
- 1. Loc de trecere aflat sub o construcție, sub boltitura unei case. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
- Trecînd pe sub gang [boierii] intrară în odăile palatului. SADOVEANU, O. VII 109. DLRLC
- El intră cu pasul împleticit în gangul hanului. GHEREA, ST. CR. II 139. DLRLC
- Începuse o ploaie măruntă... Intrară subt un gang. VLAHUȚĂ, O. A. 136. DLRLC
- La mijlocul păretelui din fața casei se afla poarta cu gang boltit, pe dasupra căria se înălța un turn pătrat. ODOBESCU, S. I 125. DLRLC
-
- Deschise ușa repede și gangurile sunară prelung. ANGHEL-IOSIF, C. L. 16. DLRLC
- Cînd vro ușă se trîntește Undeva, pe-un gang, departe, Furios răsună golul Dintr-o sală-ntr-altă sală. COȘBUC, P. II 98. DLRLC
- În partea de dincolo de gang sînt: o cameră pentru împărțitorii de scrisori și pentru biroul inspectorului. I. IONESCU, M. 755. DLRLC
- Nevasta vechilului veghea asupra lor... înfiptă în pragul pivniței uriașe, adînci, cu multe ganguri zidite în rărunchii dealului. DUMITRIU, N. 234. DLRLC
-
-
etimologie:
- Gang DEX '09 DEX '98 MDN '00