GLOBAL, -Ă, globali, -e, adj. Care ia în considerare toate elementele unui ansamblu, care rezultă prin însumarea tuturor elementelor de același fel; total. – Din fr. global.

global, ~ă a [At: RALEA, E. O. 33 / Pl: ~i, ~e / E: fr global] 1 Care ia în considerație toate elementele unui ansamblu. 2 Care rezultă prin însumarea tuturor elementelor de același fel Si: total.

GLOBAL, -Ă, globali, -e, adj. Care ia în considerație toate elementele unui ansamblu, care rezultă prin însumarea tuturor elementelor de același fel; total. – Din fr. global.

GLOBAL, -Ă, globali, -e, adj. De ansamblu; luat în bloc; total. Poetul își formează o viziune globală, o viziune de ansamblu despre realitate. BENIUC, P. 136. ◊ Venit global = venit total, din care nu se scad cheltuielile de producție.

GLOBAL, -Ă adj. În întregime, total. ◊ Venit global = venit total, din care nu se scad cheltuielile. [< fr. global].

GLOBAL, -Ă adj. în întregime, total. (< fr. global)

GLOBAL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de un ansamblu; propriu unui ansamblu; total. 2) Care este luat în întregime; total. Venit ~. /<fr. global

global adj. m., pl. globali; f. globală, pl. globale

global adj. m., pl. globali; f. globală, pl. globale

global adj. m., pl. globali; f. sg. globală, pl. globale

GLOBAL adj. total. (Rezultat ~.)

GLOBAL adj. total. (Rezultat ~.)

Global ≠ parțial

SCHIMBĂRI GLOBALE ALE MEDIULUI, modificări de mare amploare ale condițiilor de viață la nivelul întregii planete. În trecutul geologic au avut loc numeroase astfel de schimbări, din cauze încă insuficient cunoscute. În prezent există temerea că astfel de modificări se vor produce în scurt timp ca urmare a unor acțiuni antropice care pun în pericol echilibrul natural al Terrei; se consideră că chiar, pe lângă variațiile climatice normale, au început să se manifeste și unele tendințe ale acestor s.g., care vor avea implicații profunde asupra societății omenești. Printre cauze se numără emisiile de gaze cu efect de seră, îndeosebi prin arderea combustibililor fosili, utilizarea unor produse artificiale ca halonii și clorofluorurile de carbon, care distrug stratul de ozon, distrugerea pe scară largă a pădurilor (îndeosebi a celor tropicale), agricultura intensivă, puternic chimizată și mecanizată (inclusiv marea extindere a orezăriilor inundate și a a fermelor de bovine, surse de gaze cu efect de seră), eliberarea de gaze din haldele de gunoi. Printre consecințele prognozate se numără: încălzirea climatică globală, modificarea circulației atmosferice și deci a regimului pluviometric (și creșterea frecvenței și razei de acțiune a unor fenomene climatice extreme – uragane, tornade, viscole, dar și a ariilor afectate de deșertificare), modificarea traseelor curenților marini, creșterea nivelului oceanului (ca urmare a topirii calotelor glaciare) și inundarea ins. joase, a deltelor și a câmpiilor, reducerea biodiversității și modificări ale ecosistemelor terestre și marine (afectate și de acțiuni antropice directe), redistribuirea pe glob a culturilor agricole, creșterea incidenței cataractei și cancerului de piele (datorită subțierii stratului de ozon) și extinderea la latitudini medii a unor boli tropicale.