opțiuni
  • info

9 definiții pentru gătit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GĂTIT1 s. n. Acțiunea de a (se) găti, gătire; (în special) preparare a mâncării. – V. găti.

GĂTIT1 s. n. Acțiunea de a (se) găti, gătire; (în special) preparare a mâncării. – V. găti.

gătit1 sn [At: ȘINCAI, HR. I, 144/25 / Pl: ~uri / E: găti] 1 (Rar) Pregătire fizică sau morală pentru întreprinderea unei acțiuni, a unei călătorii, a unei lupte, a unui eveniment important din viața cuiva etc. 2 Preparare a mâncării. 3 Împodobire. 4 (Înv; ccr) Găteală (6). 5 (Pop; rar) Terminare a proviziilor.

GĂTIT1 s. n. Gătire, preparare, pregătire a mîncării.

minimașină de gătit sint. s. Mașină de gătit de voiaj ◊ „Am solicitat un costum «trening», un termos, un șezlong, o trusă pentru alimente, o mini-mașină[1] de gătit cu spirt, o geantă de voiaj.” I.B. 8 VII 74 p. 1 (din mini- + mașină de gătit)

  1. Neconcordanță între forma din titlu (fără cratimă) și cea din exemplu (cu cratimă) — Ladislau Strifler

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gătit s. n.

gătit s. n.

gătit s. n.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GĂTIT s. facere, făcut, gătire, pregătire, pregătit, preparare, preparat. (~ul mâncării.)

GĂTIT s. facere, făcut, gătire, pregătire, pregătit, preparare, preparat. (~ mîncării.)

Intrare: gătit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gătit
  • gătitul
  • gătitu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • gătit
  • gătitului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gătitsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi găti DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.