HALTERĂ, haltere, s. f. 1. Aparat de atletică grea, alcătuit din două rânduri de discuri sau sfere metalice de diferite greutăți, fixate la capetele unei bare; greutate. 2. (La pl.) Ramură sportivă care constă în ridicarea halterelor (1). [Acc. și: (1) halteră] – Din fr. haltère.

halteră sf [At: DA ms / Pl: ~re / E: fr haltère] 1 Aparat de gimnastică alcătuit din două bile sau discuri de metal greu, de diferite mărimi, unite printr-o bară, cu care se fac diferite mișcări, pentru dezvoltarea musculaturii brațelor și toracelor. 2 (Lpl) Probă de atletism care se execută cu acest aparat.

HALTERĂ, haltere, s. f. 1. Aparat de atletică grea, alcătuit din două rânduri de discuri sau sfere metalice de diferite greutăți, fixate la capetele unei bare; greutate. 2. (La pl.) Ramură sportivă care constă în ridicarea halterelor (1). [Acc. și: halteră] – Din fr. haltère.

HALTERĂ, haltere, s. f. Aparat de gimnastică, alcătuit din două rînduri de discuri metalice fixate la capetele unei bare, cu care se fac diferite mișcări, pentru dezvoltarea tuturor mușchilor corpului.

HALTERĂ s.f. 1. Aparat alcătuit din două rînduri de discuri metalice legate între ele printr-o bară, folosit în atletica grea. ♦ (la pl.) Sport practicat cu acest aparat. 2. (la pl.) Balansiere (3). [< fr. haltère, cf. gr. halter – balanță].

HALTERĂ s. f. 1. aparat din două rânduri de discuri metalice legate printr-o bară, folosit în atletica greacă; ganteră. ◊ (pl.) sport practicat cu acest aparat. 2. (pl.) balansiere (3). (< fr. haltère)

HALTERĂ ~e f. sport 1) Aparat de atletism alcătuit dintr-o bară, la capătul căreia se fixează discuri metalice de diferite greutăți. 2) la pl. Sport practicat cu acest aparat; atletică grea. [G.-D. halterei] /<fr. haltere

haltéră și altéră f., pl. e (fr. haltère, d. vgr. ῾altér, d. ῾állomai, sar.). Bucată de plumb pe care ceĭ vechĭ o țineaŭ în mînă ca să se cumpănească cînd săreaŭ. Azĭ, greutate de metal orĭ de lemn p. exercițiĭ gimnastice.

alteră sf vz halteră

*altéră V. halteră.

!halteră s. f., g.-d. art. halterei; pl. haltere

halteră² (zool.) s. f., g.-d. art. halterei; pl. haltere

halteră¹ / halteră¹ (aparat) s. f., g.-d. art. halterei / halterei; pl. haltere / haltere

halteră (zool.) s. f., pl. haltere

halteră (sport) s. f., g.-d. art. halterei; pl. haltere

halteră

HALTERĂ s. (SPORT) greutate. (A ridicat o ~ de 100 de kg.)

HALTERĂ s. (SPORT) greutate. (A ridicat o ~ de 100 kg.)