opțiuni
  • info

16 definiții pentru himen

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIMEN, himene, s. n. Membrană care închide, parțial, vaginul la virgine. [Acc. și: himen] – Din fr., lat. hymen.

himen sn [At: DA ms / V: imen / A și: himen / Pl: ~e / E: fr, lat hymen] (Atm) Membrană care acoperă, la fetele virgine, orificiul extern al vaginului.

HIMEN, himene, s. n. Membrană care acoperă, la fetele virgine, orificiul extern al vaginului. [Acc. și: himen] – Din fr., lat. hymen.

HIMEN s.n. 1. (Anat.) Membrană, care acoperă orificiul extern al vaginului. 2. Himeniu. 3. (Fig.) Căsătorie. [Pl. -nuri, -ne, var. imen s.n. / < fr. hymen, lat., gr. hymen – membrană].

HIMEN1 / HIMEN s. n. 1. membrană care acoperă orificiul extern al vaginului. 2. himeniu. (< fr. hymen)

HIMEN ~e n. (la virgine) Membrana care acoperă capătul extern al vaginului. [Acc. și himen] /<fr. hymen, lat. hymen, ~intis

himen n. (poetic) căsătorie.

*hímen, V. imen.

imen sn vz himen

IMEN s.n. v. himen.

*ímen n., pl. e (vgr. ῾Ymén, zeu căsătoriiĭ; lat. Hýmen, Hýmenis). Poet. Căsătorie. – Și himen. Fals -én (după fr.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

himen s. n., pl. himene

!himen s. n., pl. himene

himen/himen s. n., pl. himene/himene

himen, -ne.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HIMÉN (< fr. {i}; {s} gr. hymen „membrană”) s. n. 1. Membrană care închide, parțial, vaginul la virgine. 2. (BOT.) Stratul superficial fertil al corpului de fructificație la ciupercile superioare, alcătuit din asce sau bazidii, în care se formează ascospori, respectiv bazidiospori.

Intrare: himen
himen1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • himen
  • himenul
  • himenu‑
plural
  • himene
  • himenele
genitiv-dativ singular
  • himen
  • himenului
plural
  • himene
  • himenelor
vocativ singular —
plural —
himen2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • himen
  • himenul
  • himenu‑
plural
  • himenuri
  • himenurile
genitiv-dativ singular
  • himen
  • himenului
plural
  • himenuri
  • himenurilor
vocativ singular —
plural —
imen (pl. imenuri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imen
  • imenul
  • imenu‑
plural
  • imenuri
  • imenurile
genitiv-dativ singular
  • imen
  • imenului
plural
  • imenuri
  • imenurilor
vocativ singular —
plural —
imen (pl. imene) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imen
  • imenul
  • imenu‑
plural
  • imene
  • imenele
genitiv-dativ singular
  • imen
  • imenului
plural
  • imene
  • imenelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

himen, himenesubstantiv neutru

  • 1. Membrană care închide, parțial, vaginul la virgine. DEX '09 DN
  • 2. Himeniu. DN
    sinonime: himeniu
  • 3. figurat Căsătorie. DN
    sinonime: căsătorie
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.