opțiuni
  • info

14 definiții pentru insolență

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INSOLENȚĂ, insolențe, s. f. Obrăznicie, impertinență, nerușinare; atitudine, faptă sau vorbă obraznică, necuviincioasă. – Din fr. insolence, lat. insolentia.

INSOLENȚĂ, insolențe, s. f. Obrăznicie, impertinență, nerușinare; atitudine, faptă sau vorbă obraznică, necuviincioasă. – Din fr. insolence, lat. insolentia.

insolență sf [At: ARISTIA, PLUT. / V: (înv) ~lin~ / Pl: ~țe / E: lat insolentia, fr insolence] 1 Impertinență. 2 Faptă sau vorbă obraznică, nerușinată etc.

INSOLENȚĂ, insolențe, s. f. Nerușinare, obrăznicie, impertinență; faptă sau vorbă nerușinată.

INSOLENȚĂ s.f. Obrăznicie, impertinență; nerușinare. [Cf. fr. insolence, it. insolenza].

INSOLENȚĂ s. f. obrăznicie, impertinență; nerușinare. (< fr. insolence, lat. insolentia)

INSOLENȚĂ ~e f. 1) Caracter insolent; impertinență. 2) Atitudine sau conduită insolentă; impertinență. /<fr. insolence, lat. insolentia

insolență f. 1. îndrăzneală nerespectuoasă; 2. vorbă sau faptă insolentă.

*insolénță f., pl. e (lat. in-solentia). Obrăznicie, impertinență, aroganță. Vorbă saŭ purtare obraznică.

insolință sf vz insolență

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

insolență s. f., g.-d. art. insolenței; pl. insolențe

insolență s. f., g.-d. art. insolenței; pl. insolențe

insolență s. f., g.-d. art. insolenței; pl. insolențe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INSOLENȚĂ s. v. obrăznicie.

INSOLENȚĂ s. aroganță, impertinență, măgărie, necuviință, neobrăzare, nerușinare, obrăznicie, sfruntare, trufie, tupeu, (rar) semeție, (livr.) morgă, prezumție, (pop. și fam.) țîfnă. (E de-o ~ revoltătoare.)

Intrare: insolență
insolență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • insolență
  • insolența
plural
  • insolențe
  • insolențele
genitiv-dativ singular
  • insolențe
  • insolenței
plural
  • insolențe
  • insolențelor
vocativ singular —
plural —
insolință
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

insolență, insolențesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.