invazie sf [At: NEGRUZZI, S. I, 262 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr invasion, lat invasio] 1 Intrare neașteptată a unei armate inamice într-o țară cu scopul de a o cuceri Si: cotropire, (înv) călcătură. 2 (Pex) Venire neașteptată și în număr mare a cuiva sau a ceva într-un anumit loc Si: cotropire, năvălire. 3 (Fig) Apariție de idei, obiceiuri, mode etc. 4 Apariție rapidă și masivă, cu caracter de calamitate, a unor specii de plante sau animale dăunătoare ori parazite, într-o regiune. 5 (Med) Stadiu în evoluția ciclică a unor boli infecțioase, care durează de la apariția primelor semne de boală până la instalarea fenomenelor clinice caracteristice.

INVAZIE, invazii, s. f. Intrare neașteptată, năvălire a unei armate inamice într-o țară (cu scopul de a o prăda sau cuceri); invadare, cotropire. În timpul invaziei nemțești pe teritoriul țării noastre, starea poporului s-a înrăutățit foarte mult. IST. R.P.R. 496. 1812... Moscova devine mormîntul marii armate napoleoniene de invazie. STANCU, U.R.S.S. 98. Pe la 1240 [Kievul] este ruinat aproape în întregime de invazia tătărască. SAHIA, U.R.S.S. 40. ◊ Fig. Invazie de lăcuste.

INVAZIE s.f. 1. Năvălire, invadare a unei armate asupra unei țări cu scopul de a o cuceri, de a o subjuga. ♦ Perioadă de început în bolile contagioase. 2. Năpădire, năvălire, năvală; revărsare puternică, extindere năprasnică, rapidă. [Pron. -zi-e, gen. -iei, var. invaziune s.f. / cf. fr. invasion, lat. invasio].

INVAZIE s. f. 1. pătrundere pe teritoriul unui stat a forțelor armate aparținând altui stat. 2. perioadă de început în bolile infecțioase. 3. năpădire, năvălire; revărsare puternică. (< fr. invasion, lat. invasio)

INVAZIE ~i f. 1) Pătrundere masivă a unor forțe armate străine pe teritoriul unui stat cu scopul de a-l cuceri. 2) Apariție rapidă și masivă a unor paraziți sau dăunători într-o regiune. [G.-D. invaziei; Sil. -zi-e] /<fr. invasion, lat. invasio, ~onis

invaziune sf vz invazie

INVAZIUNE s.f. v. invazie.

invaziune t. năvălire făcută cu scop de a prăda sau uzurpa; 2. fig. invaziunea unei boale.

*invaziúne f. (lat. in-vásio, -ónis). Acțiunea de a invada, năvălire, irupțiune: invaziunile barbarilor aŭ distrus imperiu roman. Fig. Năpădire, intrare subită, difuziune: invaziunea ideilor noĭ. Med. Invaziunea uneĭ boale, aparițiunea (începutu) eĭ. – Și -ázie.

invazie (desp. -zi-e) s. f., art. invazia (desp. -zi-a), g.-d. art. invaziei; pl. invazii, art. invaziile (desp. -zi-i-)

invazie (-zi-e) s. f., art. invazia (-zi-a), g.-d. art. invaziei; pl. invazii, art. invaziile (-zi-i-)

invazie s. f. (sil. -zi-e), art. invazia (sil. -zi-a), g.-d. art. invaziei; pl. invazii, art. invaziile (sil. -zi-i-)

invazie

invazie.

INVAZIE s. v. cotropire.

INVAZIE s. cotropire, invadare, încălcare, năpădire, (pop.) călcare, (înv.) cuprindere, cuprins, năbușeală, stropșitură. (~ unui teritoriu străin.)