model sn [At: CR (1829), 148 ²/ll / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: fr modèle] 1 Formă particulară sub care se prezintă lucrurile Si: chip, fason, fel, (îvr) modă¹ (20). 2 Tot ceea ce servește sau poate servi ca obiect de imitație în privința formei, a alcătuirii etc. Si: (îvr) mostră (1). 3 (Pex) Exemplu. 4 (Îe) A lua (ceva sau pe cineva) de (sau drept) ~ sau a lua ~ de la ceva (sau de la cineva) A imita ceva sau pe cineva. 5 (Îae) A se inspira de la ceva sau de la cineva. 6 Ceea ce întrunește calitățile tipice ale unei categorii Si: prototip. 7 (Înv) Reprezentare sau reproducere, de obicei plastică și la scară redusă, a unui obiect, a unei lucrări artistice, a unei construcții etc. Si: (înv) izvod Vz machetă. 8 Obiect reprezentând tipul original după care sunt reproduse obiecte de același fel Si: prototip. 9 Obiect de lemn sau de metal cu o anumită configurație, care, prin imprimare într-un material plastic, formează un tipar după care, prin turnare, se realizează alte obiecte cu aceeași configurație. 10 Persoană, realizare, operă etc. care, prin valoare sau calități, poate servi ca exemplu. 11 (Pex) Exemplu pe care îl dă un model (10). 12 Sistem teoretic logic-matematic sau material tehnic cu ajutorul căruia pot fi studiate indirect proprietățile și transformările unui alt sistem mai complex cu care acesta prezintă o anumită analogie. 13 (Reg) Tipar pentru obiecte de îmbrăcăminte. 14 Persoană care pozează unui pictor sau unui sculptor. 15 Manechin (2). 16 (Agm; îs) Top ~ Manechin (2) foarte apreciat, celebru.

MODEL, modele, s. n. 1. Lucru care poate servi ca orientare pentru imitație, reproduceri etc.; tipar. Model de grafice. Model de cusătură. ◊ Expr. A lua model de la ceva = a se orienta după ceva, a imita ceva. De la știubeiul albinei ia model și așezare. CONACHI, P. 298. A servi (sau sluji) ca (sau drept) model = a constitui un exemplu vrednic de imitat. Paginile lui de polemică pot sluji ca model de discuție serioasă. VLAHUȚĂ, O. A. 229. ♦ Reprezentare în mic a unui obiect ca machetă. Modele de ceară. ♦ Tipul unui obiect confecționat de om. Modele de confecțiuni. ▭ Femeile treceau felin... cercetîndu-și reciproc modelul pălăriilor de fetru. C. PETRESCU, C. V. 56. Era de dorit ca astă [biserică] de acum să se fi făcut întocmai dupre modelul bisericuței lui Alexandru. NEGRUZZI, S. I 214. ♦ Obiect de lemn sau de metal cu o anumită configurație care poate fi imprimat într-un material plastic, formînd un tipar după care să se realizeze alte obiecte cu aceeași configurație. 2. Persoană, operă, realizare care prin valoarea sau calitățile sale poate sau trebuie să servească drept exemplu. Jupîn Dumitrache nu e un model de blîndeță. IBRĂILEANU, S. 43. ◊ (Adjectival) A aflat aseară de la un căpitan ungur că Bologa e... ofițer model și patriot incomparabil. REBREANU, P. S. 61. ♦ Tip caracteristic. Prostia unui cuconaș de astăzi era caracterizată în el, ca în cel mai desăvîrșit model. RUSSO, S. 3. Persoană care pozează înaintea pictorilor sau sculptorilor. Să-i steie model pentru un tablou al său. EMINESCU, N. 108. ♦ Manechin.

MODEL s.n. 1. Sistem ideal (logic-matematic) sau material cu ajutorul căruia pot fi studiate, prin analogie, proprietățile și transformările unui alt sistem mai complex. ♦ Obiect destinat să fie reprodus prin imitație; tipar. ♦ Reprezentare în mic a unui obiect care urmează a fi executat la dimensiuni normale. ♦ Tipul unui obiectiv confecționat. 2. Schemă teoretică elaborată în diferite științe pentru a reprezenta elementele fundamentale ale unuia sau mai multor fenomene sau lucruri. 3. Persoană, lucrare, operă etc. vrednică de imitat. 4. Persoană care pozează pictorilor, sculptorilor. [Cf. fr. modèle, it. modello].

MODEL s. n. 1. sistem ideal sau material cu ajutorul căruia pot fi studiate, prin analogie, proprietățile și transformările unui alt sistem mai complex. ◊ sistem de relații matematice care leagă între ele mărimile de stare ale sistemului modelat. 2. obiect destinat să fie reprodus prin imitație; tipar. ◊ reprezentare în mic a unui obiect care urmează a fi executat la dimensiuni normale. ◊ tipul unui obiect confecționat. 3. schemă teoretică elaborată în diferite științe pentru a reprezenta elementele fundamentale ale unor fenomene sau lucruri. 4. persoană, lucrare, operă etc. vrednică de imitat. 5. persoană care pozează pictorilor, sculptorilor. (< fr. modèle, it. modello)

MODEL ~e n. 1) Obiect, întrunind însușirile tipice ale unei categorii, destinat pentru a fi reprodus; mostră; exemplu. 2) Obiect cu dimensiuni reduse care reprezintă un obiect real; machetă. 3) Obiect determinat după care se reproduc obiecte similare; tipar; șablon; calapod. 4) Reprezentare simplificată a unui proces sau a unui sistem. 5) Operă de artă care prin calitățile sale poate servi drept exemplu. 6) Persoană care pozează unui pictor sau sculptor. 7) Prezentator de obiecte noi de îmbrăcăminte; manechin. /<fr. modele, it. modelio

model n. 1. obiect destinat a fi imitat sau reprodus prin imitațiune; 2. persoană după care artiștii pictează sau sculptează; 3. reprezentare în mic a unui obiect de executat în mare; 4. fig. ceeace poate sau trebue să fie imitat: model de pietate filială.

*modél n., pl. e și urĭ (fr. modèle, d. it. modello, dim. d. lat. modus, măsură). Obĭect destinat să fie imitat, izvod: model de scriere, de broderie. Ființă saŭ lucru după care artiștiĭ pictează orĭ sculptează (original). Miniatură, reprezentare în mic a unuĭ lucru maĭ mare. Fig. Persoană saŭ lucru demn de imitat: școală model, elev model, model de pietate filială. V. copie.

lot-model s. n. Serie de obiecte fabricate cu deosebită îngrijire ◊ „În ultima vreme s-au introdus în fabricație «loturile-model». Ele sunt într-adevăr excepționale din punctul de vedere al calității.” Sc. 25 XI 60 p. 2 (din lot + model; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 233)

magazin-model s. n. ◊ „Ce înțelegeți prin magazine-model? Magazine care – prin concepția constructivă și gradul lor de dotare, prin modul lor de organizare și folosire rațională a spațiului comercial, prin fondul de marfă destinat, cât și prin formele moderne de comerț practicate – asigură un nivel ridicat de servire pentru un număr mare de cumpărători și, implicit, realizarea unor indicatori economici superiori.” R.l. 19 III 74 p. 1 (din magazin + model)

pășune-model s. f. Islaz care poate servi drept model ◊ „Transformarea acestora [a 866 ha] într-o pășune-model.” R.l. 8 III 67 p. 3; și emisiune radio 5 V 74 (din pășune + model)

pescărie-model s. f. 1972 Pescărie care poate servi drept model v. semiconservă (din pescărie + model)

model s. n., pl. modele

model s. n., pl. modele

model s. n., pl. modele

MODEL s. 1. șablon. 2. v. calapod. 3. prototip. 4. v. chip. 5. prototip, tip, tipar. (A construit teatrul după ~ele grecești.) 6. v. sistem. 7. v. eșantion. 8. tipar, (înv.) izvod. (Un ~ de scrisoare.) 9. exemplu, mostră, probă, specimen, tip. (Iată mai jos câteva ~ de...) 10. v. exemplu. 11. v. manechin. 12. v. etalon. 13. prototip. (~ul virtuții.)

MODEL s. 1. șablon, tipar. (~ de zugrăveli.) 2. calapod, formă, tipar, (pop.) calup. (Obiect confecționat după ~.) 3. prototip, tip, (înv.) tipos. (Un nou ~ de tractor.) 4. chip, fason, fel, (înv. și reg.) modă. (Făcut după ~...) 5. prototip, tip, tipar. (A construit teatrul după ~ele grecești.) 6. sistem, tip. (Un ~ nou de evacuare a apei.) 7. eșantion, mostră, probă, (reg.) modă. (Un ~ dintr-un material.) 8. tipar, (înv.) izvod. (Un ~ de scrisoare.) 9. exemplu, mostră, probă, specimen, tip. (Iată mai jos cîteva ~ de...) 10. exemplu, pildă, (înv.) chip, mostră, paradigmă, pilduire, (înv. fig.) oglindă. (A da ceva ca ~.) 11. manechin. (E ~ la o casă de mode.) 12. etalon. (E un ~ de corectitudine.) 13. prototip. (~ virtuții.)

model s.n. Construcție teoretică elaborată de lingvist în operația de modelare, servind de substitut/analog al fenomenului lingvistic considerat.

model facial (sedim.), (engl. = facies model) imaginea generalizată a originii, caracterelor și evoluției mediului de sedimentare sau a unui sector din acest mediu în termenii unui set de variabile și a unor condiții limită care vizează procesele, evenimentele depoziționale, agentul, baz., aria sursă și, respectiv, sistemul depozițional. Astfel, un m.f. se constituie ca bază pentru interpretări hidrodinamice, ca o normă pentru acel mediu, ca un instrument de predicție și poate fi exprimat descriptiv, geometric (prin hărți, coloane, blocdiagrame), matematic (prin analiză factorială), statistic (prin simulare pe computer). V. și analiza facială.

MODÉL s. n. 1. Formă particulară sub care se prezintă lucrurile, chip, fel, fason, (învechit și regional) modă¹ (3); tot ceea ce servește sau poate servi ca obiect de imitație în privința formei, a alcătuirii etc., (învechit și regional) mostră (1); p. e x t. exemplu, pildă. Acest trup de volintiri. . . vor fi în Grecia de model (izvod) spre formarea armiii naționale. CR (1832), 252²/22. Pentru stilul dezvolt sau întins Cicero este pentru totdeauna cel mai frumos model. ib. (1834), 291²/17. Întreprinzătorii. . . să fie slobozi a clădi fabrice . . . după modelurile ce să vor hotărî de cinstitu depertament (a. 1844). DOC. EC. 814. Neron mai credincios vrînd fi, ce-m pasă apoi Pilda-i d-o sta model de virtuoși eroi ? I. VĂCĂRESCUL, B. 5^r/6. Era de dorit ca astă [biserică] de acum să se fi făcut întocmai dupre modelul bisericuței lui Alexandru Vodă. NEGRUZZI, S. I, 214. Model de cusătură. LM. În toate cestiunile ce se refer la natura limbei, poezia populară ne poate servi de model. MAIORESCU, CR. I, 93. Un cap de școală creează, și creațiunile lui servesc multă vreme ca modeluri urmașilor de talent. CARAGIALE, O. III, 176. Paginile lui de polemică pot sluji ca model de discuție serioasă, onestă. VLAHUȚĂ, O. A. 229. [În arhitectură] veacul de mijloc ne-a dat modele minunate. GHEREA, ST. CR. II, 123. Tineri ce erau modele de sîrguințâ. F (1906), 3. Nimburile. . . amintesc, prin coloarea lor fundamentală și uniformă, ca și prin simplitatea lor cu totul naivă, modeluri asiatice. PETICĂ, O. 377. Cea mai bună școală pentru a-și însuși cineva orice metodă de investigație este studiul și imitarea modelelor lăsate de maeștri. BUL. COM. IST. I, 7. Documentele și textele cum au fost editate în Arhiva istorică și mai cu seamă în Cuvinte din bătrîni au croit o nouă cale și servesc pînă astăzi de model. ib. 78. Modelul după care Cantemir voia să formeze stilul prozei artistice românești era stilul prozei grece și latine. ib. 306. Credem că acest dregător a fost instituit după modelul vornicului muntean, avînd același nume și aceleași atribuții. ib. V, 90 .Femeile. . . se confruntau. . . cercetîndu-și reciproc modelul pălăriilor. C. PETRESCU, C. V. 56. În opera lui Caragiale, tinerii scriitori din țara noastră vor găsi modele nepieritoare de observație adîncă, realistă a vieții. CONTEMP. 1951, nr. 223, 2/7. Leninismul este puternic și de neînfrînt pentru că este o teorie profund științifică, întemeiată pe cunoașterea legilor obiective ale dezvoltării sociale, un model de folosire conștientă a acestor legi. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2 642. Cei mai buni scriitori. . . nu se sfiesc să-și recunoască modelele lor clasice. V. ROM. iunie 1957, 176. Audiind modelele de pronunție și dicțiune date de foneticieni de specialitate, elevii își însușesc mai ușor vorbirea corectă. GÎ 1961, nr. 634, 2/1. (Atribuind calitatea ca un adjectiv) Lumea privea pe postelnicul Zimbolici ca pe un model de bărbat. NEGRUZZI, S. I, 73. Și iat-aici un rege Model ! Ne porți de-a prostul pe toți. COȘBUC, S. 32. Bologa e. . . ofițer model. REBREANU, P. S. 66. Cariera lui de magistrat model . . . își găsea o încununare mai puțin vagă. C. PETRESCU, C. V. 10. Am fost și sînt un model de maior și desfid pe oricine să-mi găsească o neregulă. ARGHEZI, P. T. 47. (Adjectival; învechit, rar) În Staturile Unite din America, ce este o țară modelă de civilizație, se sugrumă și se spînzură, fără formă de judecată, aceia cărora le este milă de soarta robilor negri. CR (1836), 26¹/18. Ferma-modelă și Institutul de agricultură în Moldavia [Titlu]. I. IONESCU, F. ◊ E x p r. A lua (ceva sau pe cineva) de (sau drept) model sau a lua model de la ceva (sau de la cineva) = a imita (ceva sau pe cineva), a se inspira (de la ceva sau de la cineva). De la știubeiul albinei, ia model și așezare. CONACHI, P. 298, cf. COMTEMP. 1953, nr. 343, 1/5. ♦ Ceea ce întrunește calitățile tipice ale unei categorii; tip reprezentativ; prototip. Prostia unui cuconaș de astăzi era caracterizată în el, ca în cel mai desăvîrșit model. RUSSO, S. 5. Dar măcar deși-nchiz ochii, nu poci imita de tot Pe modelul rătăcirei, pe viteazul Don Quichotte. ALEXANDRESCU, O. I, 188. Shakespeare, modelul cel mai perfect pentru tot ce se va chema vreodată fantazie de poet, se ferește pînă la exagerare de cuvinte abstracte. MAIORESCU, CR. I, 17. Jupîn Dúmitrache nu e un model de blîndeță. IBRĂILEANU, S. 43. 2. a) (Învechit) Reprezentare sau reproducere, de obicei plastică și la scară redusă, a unui obiect, a unei lucrări artistice, a unei construcții etc.; (învechit) izvod. V. m a c h e t ă. Guvernul grecesc va da afară o înștiințare poftind pe tineri[i] arhitecți și săpători în piatră greci, cari să află în țări streine învățînd aceste meșteșuguri, ca în vreme de un an să trimeață fieștecare însemnări sau modeluri (izvoade) pentru zidirea acestui monument. CR (1829), 148²/11. Muzeul academiii. . . nu a încetat de a se îmbogăți. . . cu statui, colecții și modeluri (izvoade) de arhitectură. ib. 269²/8. b) Obiect reprezentînd tipul original după care sînt reproduse obiecte de același fel; prototip. Ascunse modelul bombei în dulap. f (1906), 14. Proiectanții de modele nu trebuie să uite. . . cînd creează un model, scopul, necesitatea cărora trebuie să corespundă această haină. CONTEMP. 1954, nr. 388, 2/6. c) Obiect de lemn sau de metal cu o anumită configurație, care, prin imprimare într-un material plastic, formează un tipar după care, prin turnare, se realizează alte obiecte cu aceeași configurație. Modele de lemn, pentru turnătorii și alte industrii. NICA, L. VAM. 160. Modelul reproduce forma piesei de turnat. IOANOVICI, TEHN. 83. Modelul nu poate servi decît pentru turnarea unei piese dintr-un metal stabilit dinainte, deoarece coeficienții de contracție ai metalelor sînt diferiți. id. ib. 84. Trebuie știut că modelarul Bărăscu. . . lucra la acel model greu de vineri, că abia sîmbătă l-a încheiat. V. ROM. august 1 961, 65. d) Sistem teoretic (logic-matematic) sau material (tehnic) cu ajutorul căruia pot fi studiate indirect proprietățile și transformările unui alt sistem mai complex cu care acesta prezintă o anumită analogie. S-a căutat să se dea o reprezentare constituției atomilor. S-au propus diferite modele, însă ne vom ocupa numai de acelea care par să fie cele mai apropiate de realitate. MACAROVICI, CH. 194, cf. DER. e) (Regional) Tipar pentru obiecte de îmbrăcăminte. Cf. ALR II 6 627/53, 531. 3. Persoană care pozează unui pictor sau unui sculptor. Adela ținea loc de nevastă și mode. ARDELEANU, U. D. 9. – Pl.: modele și (învechit) modeluri. – Din fr. modèle.