9 definiții pentru moviluță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MOVILUȚĂ, moviluțe, s. f. Moviliță. – Movilă + suf. -uță.
moviluță sf [At: ȘEZ. III, 141 / Pl: ~țe / E: movilă + -uță] 1-10 (Reg; șhp) Moviliță (1-10).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MOVILUȚĂ, moviluțe, s. f. (Reg.) Moviliță. – Movilă + suf. -uță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
moviluță s. f., g.-d. art. moviluței; pl. moviluțe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
moviluță s. f., g.-d. art. moviluței; pl. moviluțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
moviluță s. f., g.-d. art. moviluței; pl. moviluțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MOVILUȚĂ s. v. moviliță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
moviluță s. v. MOVILIȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MOVILUȚĂ s. f. (Regional) Moviliță. Cf. ȘEZ. III, 141. Iei cu vîrvu cuțitului di trii ori cîti noauî cărbuni și io faŝi moẑiluțî. . . și faŝi noauî moẑiluțî di-estia. GRAIUL, I, 462. – Pl.: moviluțe. – Movilă + suf. -uță.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
moviluță, moviluțesubstantiv feminin
- 1. Moviliță. DEX '09sinonime: moviliță
etimologie:
- Movilă + -uță. DEX '98 DEX '09