moșioară sf [At: CR (1833), 80²/4 / P: ~și-oa~ / Pl: ~re / E: moșie + -oară] 1-12 (Șhp) Moșie (1-2, 5-6,11-12) (mică) Si: (rar) moșiuță (1-12). 13 (Reg; îcs) D-a ~ra Joc de copii nedefinit mai îndeaproape.

MOȘIOARĂ, moșioare, s. f. 1. Diminutiv al lui moșie. Are să-ncapă biata moșioara noastră pe mîna posesorului. ALECSANDRI, T. 1579. Venisem ca să mai răsuflu cîteva zile la moșioara mea. NEGRUZZI, S. I 220. Ca un iconom politic, prin mici slujbe, mici lefșoare Am îmbogățit eu statul, cunpărîndu-mi moșioare. ALEXANDRESCU, M. 170. 2. Fig. Domeniu de unde cineva poate fura nestingherit. Bateria e moșioara lui, a vorbit serios Florea Costea. Ciupește de la porția de pîine la dramul de carne, de la ovăzul cailor la zahărul soldatului. SADOVEANU, M. C. 58. – Pronunțat: -și-oa-.

moșioáră (oa dift.) f., pl. e. Moșie mică.

moșioară (desp. -și-oa-) s. f., g.-d. art. moșioarei; pl. moșioare

moșioară (-și-oa-) s. f., g.-d. art. moșioarei; pl. moșioare

moșioară s. f. (sil. -și-oa-), g.-d. art. moșioarei; pl. moșioare

MOȘIOARĂ s. (rar) moșiuță.

MOȘIOARĂ s. (rar) moșiuță.

MOȘIOÁRĂ s. f. Diminutiv al lui m o ș i e¹ (1); (rar) moșiuță. La judecătoria județului Argeș, se vinde cu mezat o moșioară ce se numește Păulească. CR (1833), 80²/4. Am auzit că are . . . o moșioară in ținutu Băcăului. PR. DRAM. 278. S-a tras la o moșioară. PANN, P. V. I, 174/4. Venisem ca să mai răsuflu cîteva zile la moșioara mea. NEGRUZZI, S. I, 220, cf. 20, 198. Prin mici slujbe, mici lefșoare Am îmbogățit eu statul cumpărîndu-mi moșioare. ALEXANDRESCU, M. 170. Își cumpără moșioare, vitișoare. FILIMON, O. I, 97. Are să-ncapă biata moșioara noastră pe mîna posesorului. ALECSANDERI, T. 1 579. Am plecat la țară, la o moșioară a părinților mei. EMINESCU, G. P. 32. Domnul prefect e în concediu, iar domnul director al prefecturii la moșioara dumisale. SADOVEANU, O. XIV, 12. ◊ F i g. Bateria e moșioara lui, a vorbit serios Florea Costea. Ciupește de la porția de pîine la dramul de carne, de la ovăzul cailor la zahărul soldatului. SADOVEANU, M. C. 58. ♦ (Regional) D-a moșioara = numele unui joc de copii, nedefinit mai de aproape. H IV 90. – Pronunțat: -și-oa-. - Pl.: moșioare. – Moșie¹ + suf. -ioară.