9 definiții pentru mărăcinet
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MĂRĂCINET, mărăcineturi, s. n. (Rar) Mărăciniș. – Mărăcine + suf. -et.
MĂRĂCINET, mărăcineturi, s. n. (Rar) Mărăciniș. – Mărăcine + suf. -et.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
mărăcinet sn [At: H IV, 71 / Pl: ~uri / E: mărăcine + -et] (Reg) Mărăciniș (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂRĂCINET s. n. (Rar) Mărăciniș.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mărăcinet (rar) s. n., pl. mărăcineturi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mărăcinet (rar) s. n., pl. mărăcineturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mărăcinet s. n., pl. mărăcineturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MĂRĂCINET s. v. mărăcini, mărăciniș, spinărie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mărăcinet s. v. MĂRĂCINI. MĂRĂCINIȘ. SPINĂRIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂRĂCINÉT s. n. (Regional) Mărăciniș. Un fel de bureți care cresc prin mărăcinet și tufăriș. H IV 71, cf. CHEST. IV 105/387. - Pl.: mărăcineturi. – Mărăcine + suf. -et.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mărăcinet, mărăcineturisubstantiv neutru
etimologie:
- Mărăcine + -et. DEX '98 DEX '09