11 definiții pentru neorânduială
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NEORÂNDUIALĂ, neorânduieli, s. f. 1. Lipsă de organizare sau de disciplină; dezordine, debandadă; p. ext. agitație, revoltă, răscoală; (faptă care constituie o încălcare a legii, neregulă, abuz. 2. Lipsă de ordine; dezordine, deranj, neordine. ◊ Loc. adj. și adv. În neorânduială = dezordonat. [Pr.: ne-o-rân-du-ia-] – Pref. ne- + orânduială.
neorânduială sf [At: C. CANTACUZINO, ap. CM I, 51 / P: ne-o~ / Pl: ~ieli, (înv) ~le, ~iele / E: ne- + orânduială] 1 Lipsă de organizare Si: debandadă, dezordine, haos. 2 Lipsă de disciplină. 3 (Pex) Agitație. 4 (Pex) Revoltă. 5 (Înv) Încălcare a legii Si: neregulă (1). 6 (Înv; pex) Faptă care constituie o încălcare a legii Si: abuz. 7 (Înv; îlav) Cu ~ În dezordine. 8 Lipsă de ordine Si: deranj, dezordine. 9-10 (Îljv) În ~ (În mod) dezordonat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEORÂNDUIALĂ, neorânduieli, s. f. 1. Lipsă de organizare sau de disciplină; dezordine, debandadă; p. ext. agitație, revoltă, răscoală; (faptă care constituie o) încălcare a legii, neregulă, abuz. 2. Lipsă de ordine; dezordine, deranj, neordine. ◊ Loc. adj. și adv. În neorânduială = dezordonat. [Pr.: ne-o-rân-du-ia-] – Ne- + orânduială.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEORÎNDUIALĂ, neorînduieli s. f. Dezordine, neregulă. Părul cărunt îi cădea în neorînduială pe frunte. SADOVEANU, O. I 435. Se temea să nu fie vorba despre vreo neorînduială în buna gospodărie a domeniului său. C. PETRESCU, A. 305. Mobile scumpe dispuse într-o neorînduială intenționată. VLAHUȚĂ, O. A. 245.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
neorândueală f. dezordine.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
neorînduĭálă f., pl. ĭelĭ. Dezordine. Fapte care produc dezordine: a face neorînduĭelĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
neorânduială (desp. ne-o-) s. f., g.-d. art. neorânduielii; (fapte) pl. neorânduieli
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
neorânduială (ne-o-) s. f., g.-d. art. neorânduielii; (fapte) pl. neorânduieli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
neorânduială s. f. (sil. ne-o-), g.-d. art. neorânduielii; (fapte) pl. neorânduieli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NEORÂNDUIALĂ s. 1. v. debandadă. 2. v. dezordine. 3. dezordine, răvășeală, zăpăceală, (fam.) brambureală, harababură, talmeș-balmeș, (fam. fig.) balamuc. (Mare ~ e în hârtiile tale.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NEORÎNDUIALĂ s. 1. debandadă, dezordine, dezorganizare, haos, zăpăceală, (rar) neordine, (Mold.) calamandros, (fam.) brambureală, harababură. (O mare ~ în activitatea ei.) 2. deranj, dezordine, zăpăceală, (rar) neordine, (Mold.) calamandros, (fam.) brambureală, harababură. (E mare ~ la ei în casă.) 3. dezordine, răvășeală, zăpăceală, (fam.) brambureală, harababură, talmeș-balmeș, (fam. fig.) balamuc. (Mare ~ e în hîrtiile tale.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: ne-o-
substantiv feminin (F58) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
neorânduială, neorânduielisubstantiv feminin
-
- Părul cărunt îi cădea în neorînduială pe frunte. SADOVEANU, O. I 435. DLRLC
- Se temea să nu fie vorba despre vreo neorînduială în buna gospodărie a domeniului său. C. PETRESCU, A. 305. DLRLC
- Mobile scumpe dispuse într-o neorînduială intenționată. VLAHUȚĂ, O. A. 245. DLRLC
-
-
- În neorânduială = dezordonat. DEX '09 DEX '98sinonime: dezordonat
-
etimologie:
- ne- + orânduială DEX '09