11 definiții pentru nesocotit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NESOCOTIT, -Ă, nesocotiți, -te, adj. 1. (Despre oameni) Care este lipsit de judecată, de socotință, de chibzuință în acțiuni; nechibzuit, nesăbuit; p. ext. ușuratic, imprudent. ♦ (Despre manifestările oamenilor) Care dovedește nesocotință; nechibzuit, absurd, prostesc. 2. Care nu este luat în seamă; ignorat, desconsiderat. – Pref. ne- + socotit.

nesocotit, ~ă [At: (cca 1650) GCR I, 193/2 / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + socotit] 1 a Nemăsurat (1). 2 sf (Îvr) Faptă nechibzuită. 3 a Care nu este luat în seamă Si: disprețuit, neglijat. 4 a Lăsat în părăsire. 5 a (Rar) Lipsit de importanță. 6 a (Rar) Fără valoare. 7-8 smf, a (Persoană) care este lipsită de judecată, de chibzuință în acțiuni Si: (înv) nesocotitor (1-2). 9-10 smf, a (Pex) (Persoană) imprudentă. 11 a (D. manifestările oamenilor) Care denotă lipsă de judecată Si: absurd, nechibzuit, prostesc. 12 a (Pex; d. manifestările oamenilor) Temerar.

NESOCOTIT, -Ă, nesocotiți, -te, adj. 1. (Despre oameni) Care este lipsit de judecată, de socotință, de chibzuință în acțiuni; nechibzuit, nesăbuit; p. ext. ușuratic, imprudent. ♦ (Despre manifestările oamenilor) Care dovedește nesocotință; nechibzuit, absurd, prostesc. 2. Care nu este luat în seamă; ignorat, desconsiderat. – Ne- + socotit.

NESOCOTIT, -Ă, nesocotiți, -te, adj. 1. Nechibzuit; imprudent. Să ajungem a putea pedepsi pe acei blestemați de zmei pentru nesocotita lor îndrăzneală. ISPIRESCU, L. 219. Plug, grapă, teleagă... nici că se aflau la casa acestui om nesocotit. CREANGĂ, P. 38. O, tu, om nesocotit, La aceasta ai venit, Ca să mă omori pe mine? TEODORESCU, P. P. 117. ◊ (Substantivat) Fugi d-aci, nesocotitule, zise împăratul. ISPIRESCU, L. 82. 2. Ignorat, desconsiderat, disprețuit; nerespectat. Dispoziție nesocotită. 3. (Învechit) Care nu poate fi socotit, apreciat; nenumărat, nemăsurat. Urma-vom cu ochii cetele nesocotite de arcași și de lănceri? ODOBESCU, S. III 79. Felurimea și mulțimea peștelui este nesocotită. GOLESCU, Î. 110.

NESOCOTIT ~tă (~ți, ~te) (negativ de la socotit) 1) (despre persoane) Care este lipsit de chibzuință în acțiuni; nesăbuit. 2) Care nu este apreciat; desconsiderat. /ne- + socotit

nesocotit a. nechibzuit.

nesocotít, -ă adj. Nechibzuit, lipsit de socoteală: om, fapt nesocotit.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NESOCOTIT adj. 1. v. imprudent. 2. v. nebunesc.

NESOCOTIT adj. v. colosal, enorm, imens, nenumărat.

NESOCOTIT adj. 1. imprudent, nechibzuit, necugetat, neprevăzător, nesăbuit, (rar) nejudecat, neprecugetat, (reg.) nechitit. (Om ~.) 2. nebun, nebunesc, nechibzuit, necugetat, necumpănit, necumpătat, nesăbuit, prostesc, (rar) nejudecat, neprecugetat, (reg.) nechitit. (O faptă ~.)

nesocotit adj. v. COLOSAL. ENORM. IMENS. NENUMĂRAT.

Intrare: nesocotit
nesocotit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nesocotit
  • nesocotitul
  • nesocotitu‑
  • nesocoti
  • nesocotita
plural
  • nesocotiți
  • nesocotiții
  • nesocotite
  • nesocotitele
genitiv-dativ singular
  • nesocotit
  • nesocotitului
  • nesocotite
  • nesocotitei
plural
  • nesocotiți
  • nesocotiților
  • nesocotite
  • nesocotitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nesocotit, nesocotiadjectiv

  • 1. (Despre oameni) Care este lipsit de judecată, de socotință, de chibzuință în acțiuni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Să ajungem a putea pedepsi pe acei blestemați de zmei pentru nesocotita lor îndrăzneală. ISPIRESCU, L. 219. DLRLC
    • format_quote Plug, grapă, teleagă... nici că se aflau la casa acestui om nesocotit. CREANGĂ, P. 38. DLRLC
    • format_quote O, tu, om nesocotit, La aceasta ai venit, Ca să mă omori pe mine? TEODORESCU, P. P. 117. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Fugi d-aci, nesocotitule, zise împăratul. ISPIRESCU, L. 82. DLRLC
  • 2. Care nu este luat în seamă; nerespectat. DEX '09 DEX '98
    • format_quote Dispoziție nesocotită. DLRLC
  • 3. învechit Care nu poate fi socotit, apreciat. DLRLC
    • format_quote Urma-vom cu ochii cetele nesocotite de arcași și de lănceri? ODOBESCU, S. III 79. DLRLC
    • format_quote Felurimea și mulțimea peștelui este nesocotită. GOLESCU, Î. 110. DLRLC
etimologie:
  • ne- + socotit. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.