NEÎNTRECUT, -Ă, neîntrecuți, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi. întrecut; p. ext. grozav, extraordinar, excepțional. – Pref. ne- + întrecut.

neîntrecut, ~ă a [At: EMINESCU, S. P. 21 / V: (pfm) nen~ / Pl: ~uți^[1], ~e / E: ne- + întrecut] 1-2 Care (nu este sau) nu poate fi întrecut. 3-4 Ale cărui calități nu pot fi depășite (cu ușurință). 5 (Pex) Excepțional. corectat(ă)

NEÎNTRECUT, -Ă, neîntrecuți, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi întrecut; p. ext. grozav, extraordinar, excepțional. – Ne- + întrecut.

NEÎNTRECUT, -Ă, neîntrecuți, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi întrecut (în valoare, merite etc.); inegalabil, neasemuit. Privește la vîrtejul valsului; în acest vîrtej ochii lui trebuiesc să deosibească între toate pe cîteva, mai grațioase, și între aceste cîteva mai grațioase, pe una nentrecută, adorabilă. CARAGIALE, O. II 120. – Scris și: nentrecut.

neîntrecut a. 1. ce nu se poate întrece; 2. fig. fără seamăn.

neîntrecút, -ă adj. Care n’a fost întrecut, fără seamăn.

nentrecut, ~ă a vz neîntrecut

NEC PLUS ULTRA (lat.) = Nu mai departe. Se întrebuințează de regulă spre a arăta că ceva e neîntrecut. Această operă literară este nec (non) plus ultra.

neîntrecut adj. m., pl. neîntrecuți; f. neîntrecută, pl. neîntrecute

neîntrecut adj. m., pl. neîntrecuți; f. neîntrecută, pl. neîntrecute

neîntrecut adj. m., pl. neîntrecuți; f. sg. neîntrecută, pl. neîntrecute

NEÎNTRECUT adj. v. unic.

NEÎNTRECUT adj. incomparabil, inegalabil, neasemănat, neasemuit, necomparabil, neegalabil, unic, (rar) neajuns, (înv.) neurmat. (O voce ~; însușiri ~.)

Nec plus ultra (lat. „Nu mai departe”, sau „Pînă aici”, sau „Neîntrecut”, sau „Dincolo de asta nu se poate”, sau „Mai departe și mai bine decît atît nu există”) – Iată diverse înțelesuri ale lui „Nec plus ultra”. Legenda spune că aceste cuvinte le-ar fi crestat Hercule pe munții (de atunci numiți și „coloanele lui Hercule”) ce despart, la strîmtoarea astăzi numită Gibraltar, Marea Mediterană de Oceanul Atlantic. Explicația e următoarea: cei vechi credeau că lumea se termină acolo. Prin urmare: mai departe nu se mai poate. Astfel, expresia nec plus ultra, luînd sensul de ceva care nu mai poate fi întrecut, se aplică pentru orice este socotit la limita maximă a calității, a frumuseții, a măiestriei ș.a.m.d. Statuia „Venus din Milo” este o sculptură nec plus ultra. Se poate spune și non plus ultra. MIT.