NUMERAȚIE, numerații, s. f. Numărare. ◊ Sistem de numerație = ansamblu de reguli folosite pentru exprimarea verbală și în scris a numerelor. – Din fr. numeration, lat. numeratio.

numerație sf [At: ANON. CAR. / V: (înv) ~măr~, ~mărațiune, ~iune / Pl: ~ii / E: lat numeratio, fr numération] 1 (Înv) Numărare (1). 2 Sistem de simboluri grafice și de reguli, cu ajutorul cărora se pot reprezenta numerele întregi. 3 (Înv) Parte a aritmeticii care se ocupă cu studiul denumirii și scrierii numerelor¹ întregi. 4 (Îvr) Numerotare.

NUMERAȚIE, numerații, s. f. Numărare; spec. sistem de simboluri grafice și de reguli cu ajutorul cărora se pot reprezenta numerele întregi. – Din fr. numeration, lat. numeratio.

NUMERAȚIE, numerații, s. f. Constituirea numerelor cu ajutorul unor numere considerate simple sau date imediat.

NUMERAȚIE s.f. (Mat.) Sistem de simboluri cu care se pot reprezenta grafic numerele. [Gen. -iei, var. numerațiune s.f. / cf. fr. numération, lat. numeratio].

NUMERAȚIE s. f. sistem de cifre și de reguli folosit pentru reprezentarea numerelor. (< fr. numération, lat. numeratio)

NUMERAȚIE ~i f. 1) Mod de a număra (oral sau scris). 2) Ansamblu de reguli folosite în acest scop. ◊ Sistem de ~ zecimală sistem de numerație cu baza 10. Sistem de ~ binară sistem de numerație cu baza 2. 3) Sistem de simboluri care servește la reprezentarea grafică a numerelor. /<fr. numération, lat. numeratio, ~onis

numărație sf vz numerație

numărațiune sf vz numerație

numerațiune sf vz numerație

NUMERAȚIUNE s.f. v. numerație.

numerați(un)e f. 1. arta de a număra; 2. partea aritmeticei ce învață a numi și scrie numerele.

* numerațiúne f. (lat. numerátio, -ónis). Arata de a număra vorbind orĭ scriind. Acea parte a aritmeticiĭ care te învață să numeștĭ și să scrii numerele. – Și -áție.

numerație (desp. -ți-e) s. f., art. numerația (desp. -ți-a), g.-d. art. numerației; pl. numerații, art. numerațiile (desp. -ți-i-)

numerație (-ți-e) s. f., art. numerația (-ți-a), g.-d. art. numerației; pl. numerații, art. numerațiile (-ți-i-)

numerație s. f. (sil. -ți-e), art. numerația (sil. -ți-a), g.-d. art. numerației; pl. numerații, art. numerațiile (sil. -ți-i-)