14 definiții pentru olan (piesă)
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OLAN2, olane, s. n. 1. Piesă de argilă arsă, de obicei de formă semicilindrică, folosită pentru executarea învelitorilor la acoperișurile unor clădiri. 2. Tub de argilă arsă, din care se fac canale de scurgere a apei, coșuri pentru fum etc. [Var.: olană s. f.] – Ol + suf. -an.
OLAN2, olane, s. n. 1. Piesă de argilă arsă, de obicei de formă semicilindrică, folosită pentru executarea învelitorilor la acoperișurile unor clădiri. 2. Tub de argilă arsă, din care se fac canale de scurgere a apei, coșuri pentru fum etc. [Var.: olană s. f.] – Ol + suf. -an.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
olan1 sn [At: POLIZU / V: h~, ~ă sf / Pl: ~e / E: ol + -an] 1 Piesă de argilă arsă, de obicei de formă semicilindrică, folosită ca învelitoare a acoperișului, a streșinilor, (rar) a sobelor etc. Si: țiglă, (reg) oală (42). 2 Tub de argilă arsă din care se fac canale de scurgere a apei, coșuri pentru fum, stâlpi care împodobesc sobele țărănești etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OLAN, olane, s. n. 1. Bucată de argilă arsă, de formă semicilindrică, folosită ca învelitoare a (crestelor) acoperișului. Pe o parte și alta a ogrăzii se întindea cîte un șir de odăițe în paiantă, acoperite cu olane. I. BOTEZ, ȘC. 15. Pe deasupra caselor, ale căror olane înnegrite dovedeau un trecut îndepărtat, se zăreau dealurile cu vii arămii. BASSARABESCU, S. N. 23. Case înalte a căror streșini de olane se uitau în lună. EMINESCU, N. 63. 2. Tub de argilă arsă din care se fac canale de scurgere a apei, coșuri de fum etc. Răcoare ca într-o colivie; și nici o muscă; abia una mai înnegrește într-un punct olanul văruit al sobei. BASSARABESCU, S. N. 98. Un zid circular... ce se aseamănă cu un olan foarte spațios. ODOBESCU, S. I 390. Au adus două măsuri de apă pe olane de lut ars. I. IONESCU, P. 312.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OLAN1 ~e n. 1) Material de construcție în formă de semicilindru, fabricat din argilă arsă sau din ciment și folosit, mai ales, pentru crestele acoperișurilor. 2) Fiecare dintre acești semicilindri. 3) Tub cilindric de argilă arsă, cu o mufă de îmbinare la capăt, folosit la construirea canalelor de scurgere a fluidelor. /ol + suf. ~an
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
olan n. 1. canal, urloiu de cișmea; 2. țiglă de învelit case, sobe. [Tras din oală sau ol].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) olán n., pl. e (d. oală). Tub scurt de lut ars care servește la făcut stîlpĭ la sobe și conducte de apă. Țiglă, oală, placă curbă de lut ars cu care se acopere casele. (ȘI olană f., pl. e). V. tulă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OLANĂ s. f. v. olan2.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OLANĂ s. f. v. olan2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
holan sn vz olan
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
olană sf vz olan1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
olan2 (piesă de argilă) s. n., pl. olane
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
olan2 (piesă de argilă) s. n., pl. olane
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
olan (piesă de argilă arsă) s. n., pl. olane
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OLAN s. (reg.) oală, scoc. (~ pentru acoperișuri.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OLAN s. (reg.) oală, scoc. (~ pentru acoperișuri.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
olan, olanesubstantiv neutru
- 1. Piesă de argilă arsă, de obicei de formă semicilindrică, folosită pentru executarea învelitorilor la acoperișurile unor clădiri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pe o parte și alta a ogrăzii se întindea cîte un șir de odăițe în paiantă, acoperite cu olane. I. BOTEZ, ȘC. 15. DLRLC
- Pe deasupra caselor, ale căror olane înnegrite dovedeau un trecut îndepărtat, se zăreau dealurile cu vii arămii. BASSARABESCU, S. N. 23. DLRLC
- Case înalte a căror streșini de olane se uitau în lună. EMINESCU, N. 63. DLRLC
-
- 2. Tub de argilă arsă, din care se fac canale de scurgere a apei, coșuri pentru fum etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Răcoare ca într-o colivie; și nici o muscă; abia una mai înnegrește într-un punct olanul văruit al sobei. BASSARABESCU, S. N. 98. DLRLC
- Un zid circular... ce se aseamănă cu un olan foarte spațios. ODOBESCU, S. I 390. DLRLC
- Au adus două măsuri de apă pe olane de lut ars. I. IONESCU, P. 312. DLRLC
-
etimologie:
- Ol + -an. DEX '98 DEX '09