ondulat, ~ă a [At: MARIN PR. I 177/6 / V: (reg) un~, ondol~ / Pl: ~ați, ~e / E: ondula] 1 (D. o suprafață, o formă de relief etc) Cu ușoare diferențe de nivel asemănătoare undelor Si: (rar) ondulator² (1). 2 (D. linii, contururi etc.) Sinuos. 3 (Rar, d. mișcări) Mlădios. 4 (D. păr) Buclat.

ONDULAT, -Ă, ondulați, -te, adj. 1. (Despre un teren, despre suprafața unei ape etc.) Cu ușoare diferențe de nivel asemănătoare undelor; ca unda. De mii de ani ele [viile] acoperă aceste pămînturi ondulate, fiind oamenilor cea mai știută înfățișare a lumii. BOGZA, C. O. 38. ◊ (Despre linii, contururi etc.) Sinuos, șerpuitor. Apele cerului și vînturile urmează... a le asemăna [molozurile] cu linia ușor ondulată a podișului. SADOVEANU, O. L. 13. 2. (Despre păr) Buclat, inelat, cu ondulații. Un domn înalt și spătos, cu părul cărunt, ondulat, cu profilul precis. C. PETRESCU, O. P. I 29. Pe umeri îi cad plete ondulate. VLAHUȚĂ, O. A. 441. 3. (Despre obiecte de piele, de tablă etc.) În formă de valuri, cu curburi, vălurit.

ONDULAT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ONDULA și A SE ONDULA. 2) (despre forme de relief) Care are mici diferențe de nivel, asemănătoare undelor. /v. a (se) ondula

ondolat, ~ă a vz ondulat

undulat, ~ă a vz ondulat

*undulát, -ă adj. (lat. undulatus). În formă de unde, de valurĭ: haĭnă undulată, păr undulat, teren undulat. – Fals ond-.

ONDULAT adj. 1. v. unduios. 2. buclat, cârlionțat, creț, inelat, încrețit, (rar) zulufat, (prin Olt. și Munt.) scârlionțat, (prin Olt.) scârcior. (Păr ~.)

ONDULAT adj. 1. ondulatoriu, unduios, unduitor, (înv.) ondulos. (Suprafața ~ a unei ape.) 2. buclat, cîrlionțat, creț, inelat, încrețit, (rar) zulufat, (prin Olt. și Munt.) scîrlionțat, (prin Olt.) scîrcior. (Păr ~.)

ondulații depoziționale (pl.), (engl.= ripple marks) structuri cu caracter → geopetal, născute la interfața unui corp de sedimente clastice mobile (nisipuri) cu mediul în care s-a acumulat (subacvatic sau subaerian). O.d. au aspect vălurit, simetric, în cazul celor generate de mișcarea valurilor și asimetric, în cazul celor generate de acțiunea unui curent de apă sau curent eolian. Funcție de factorul care le generează, ele se numesc o. de oscilații (valuri), o. de curent și o. eoliene; se diferențiază între ele și prin indicele de ondulare: raportul dintre lungimea de undă, L, a unei ondulații (distanța pe orizontală dintre două depr. succesive) și înălțimea H (distanța pe verticală între vârful crestei și fundul depr.). Sin. ripple marks. onlap (engl.), tip de discordanță în stratigrafia seismică situată la limita inf. a unei secvențe de strate orizontale sau slab înclinate, dispusă peste o secvență subiacentă cu înclinare mai mare. V. și downlap, toplap.