13 definiții pentru plictis

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLICTIS s. n. Plictiseală. [Acc. și: plictis] – Din plictisi (derivat regresiv).

plictis sn [At: IBRĂILEANU, A. 8 / A și: plictis / Pl: (rar) ~uri / E: pvb plictisi] (Înv; fam) 1-2 Plictiseală (1-2).

PLICTIS s. n. (Înv. și fam.) Plictiseală. [Acc. și: plictis] – Din plictisi (derivat regresiv).

PLICTIS s. n. Plictiseală. Obosită, vocea zise cu plictis din umbră. DUMITRIU, N. 231. Noi nu cunoaștem decît plictisul nopților de dechemvrie. SADOVEANU, P. M. 140. – Accentuat și: plictis.

PLICTIS n. fam. v. PLICTISEALĂ. /v. a (se) plictisi

plictís n. fără pl. (cp. ngr. nýxis și plixis. V. nixis, plictiseală). Fam. A-țĭ veni lictis-plictis, a-țĭ veni mare plictiseală. – Maĭ vechĭ plíxis, plictiseală.

SPLEEN (splin) (engl.) = Plictiseală de viață.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

plictis s. n.

plictis s. n.

plictis s. n.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PLICTIS s. v. plictiseală, urât.

plictis s. v. PLICTISEALĂ. URÎT.

Plictis ≠ pasiune

Intrare: plictis
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plictis
  • plictisul
  • plictisu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • plictis
  • plictisului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

plictissubstantiv neutru

  • 1. Plictiseală, urât. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Obosită, vocea zise cu plictis din umbră. DUMITRIU, N. 231. DLRLC
    • format_quote Noi nu cunoaștem decît plictisul nopților de dechemvrie. SADOVEANU, P. M. 140. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.