13 definiții pentru plictis
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PLICTIS s. n. Plictiseală. [Acc. și: plictis] – Din plictisi (derivat regresiv).
plictis sn [At: IBRĂILEANU, A. 8 / A și: plictis / Pl: (rar) ~uri / E: pvb plictisi] (Înv; fam) 1-2 Plictiseală (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PLICTIS s. n. (Înv. și fam.) Plictiseală. [Acc. și: plictis] – Din plictisi (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PLICTIS s. n. Plictiseală. Obosită, vocea zise cu plictis din umbră. DUMITRIU, N. 231. Noi nu cunoaștem decît plictisul nopților de dechemvrie. SADOVEANU, P. M. 140. – Accentuat și: plictis.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PLICTIS n. fam. v. PLICTISEALĂ. /v. a (se) plictisi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
plictís n. fără pl. (cp. ngr. nýxis și plixis. V. nixis, plictiseală). Fam. A-țĭ veni lictis-plictis, a-țĭ veni mare plictiseală. – Maĭ vechĭ plíxis, plictiseală.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPLEEN (splin) (engl.) = Plictiseală de viață.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
plictis s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
plictis s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
plictis s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PLICTIS s. v. plictiseală, urât.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
plictis s. v. PLICTISEALĂ. URÎT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Plictis ≠ pasiune
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
plictissubstantiv neutru
- 1. Plictiseală, urât. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: plictiseală urât antonime: pasiune
- Obosită, vocea zise cu plictis din umbră. DUMITRIU, N. 231. DLRLC
- Noi nu cunoaștem decît plictisul nopților de dechemvrie. SADOVEANU, P. M. 140. DLRLC
-
etimologie:
- plictisi DEX '09 DEX '98 NODEX