9 definiții pentru purtat (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PURTAT2, -Ă, purtați, -te, adj., s. f. art. 1. Adj. (Despre îmbrăcăminte) Uzat, vechi. 2. Adj. (Despre oameni) Umblat (prin lume); cu experiență. 3. S. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal; melodie după care se execută acest dans. – V. purta.
PURTAT2, -Ă, purtați, -te, adj., s. f. art. 1. Adj. (Despre îmbrăcăminte) Uzat, vechi. 2. Adj. (Despre oameni) Umblat (prin lume); cu experiență. 3. S. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal; melodie după care se execută acest dans. – V. purta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
purtat2, ~ă [At: LB / Pl: ~ați, ~e / E: purta] 1 a (D. oameni) Care a călătorit mult prin lume. 2 a (Pex) Cu experiență. 3 a (D. îmbrăcăminte, încălțăminte) Uzat. 4 a (Înv; d. pământ) Cultivat fără întrerupere, până la secătuire. 5 sfa Dans popular care se execută în perechi, în ritm binar moderat, cu mai multe variante, executat la deschiderea ciclurilor de joc. 6 sfa Melodie după care se execută purtata (5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PURTAT2, -Ă, purtați, -te, adj. 1. (Despre îmbrăcăminte) Uzat, vechi. Hainele mele... să mă-mbrac... ale purtate. DELAVRANCEA, O. II 354. Dascălul îi dăduse niște pantaloni roși, un surtuc petecit și o pălărie purtată. SLAVICI, O. I 79. 2. (Despre oameni) Umblat (prin lume); cu experiență. Tatăl lui Boldur, om purtat prin străinătăți... a schimbat altă orînduială. C. PETRESCU, R. DR. 94. D-ta, moș Nichifor, ești om purtat, știi mai bine decît mine. CREANGĂ, O. A. 118.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PURTAT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A PURTA. 2) (despre obiecte, mai ales de îmbrăcăminte sau de încălțăminte) Care s-a uzat în urma folosirii îndelungate. 3) (despre persoane) Care a călătorit mult și a văzut multe; umblat. /v. a (se) purta
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
purtat a. 1. ce a fost purtat: haine purtate; 2. dus, transportat: o biată frunză de vânt în veci purtată AL.; 3. fig. umblat, pățit: ești om purtat CR. ║ n. mod de a se îmbrăca, port: nu e deosebire între dânsele nici la stat nici la purtat CR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
purtát, -ă adj. Care a fost purtat, întrebuințat, uzat: haĭne purtate. Dus, luat, vînturat: o frunză purtată de vînt. Fig. Umblat pin lume, vînturat, pățit, priceput: om purtat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PURTAT adj. folosit, uzat, vechi. (Haine ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PURTAT adj. folosit, uzat, vechi. (Haine ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
purtat, purtatăadjectiv
-
- Hainele mele... să mă-mbrac... ale purtate. DELAVRANCEA, O. II 354. DLRLC
- Dascălul îi dăduse niște pantaloni roși, un surtuc petecit și o pălărie purtată. SLAVICI, O. I 79. DLRLC
-
- 2. (Despre oameni) Umblat (prin lume); cu experiență. DEX '09 DLRLC NODEX
- Tatăl lui Boldur, om purtat prin străinătăți... a schimbat altă orînduială. C. PETRESCU, R. DR. 94. DLRLC
- D-ta, moș Nichifor, ești om purtat, știi mai bine decît mine. CREANGĂ, O. A. 118. DLRLC
-
etimologie:
- purta DEX '09 DEX '98 NODEX