9 definiții pentru purtat (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PURTAT2, -Ă, purtați, -te, adj., s. f. art. 1. Adj. (Despre îmbrăcăminte) Uzat, vechi. 2. Adj. (Despre oameni) Umblat (prin lume); cu experiență. 3. S. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal; melodie după care se execută acest dans. – V. purta.

PURTAT2, -Ă, purtați, -te, adj., s. f. art. 1. Adj. (Despre îmbrăcăminte) Uzat, vechi. 2. Adj. (Despre oameni) Umblat (prin lume); cu experiență. 3. S. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal; melodie după care se execută acest dans. – V. purta.

purtat2, ~ă [At: LB / Pl: ~ați, ~e / E: purta] 1 a (D. oameni) Care a călătorit mult prin lume. 2 a (Pex) Cu experiență. 3 a (D. îmbrăcăminte, încălțăminte) Uzat. 4 a (Înv; d. pământ) Cultivat fără întrerupere, până la secătuire. 5 sfa Dans popular care se execută în perechi, în ritm binar moderat, cu mai multe variante, executat la deschiderea ciclurilor de joc. 6 sfa Melodie după care se execută purtata (5).

PURTAT2, -Ă, purtați, -te, adj. 1. (Despre îmbrăcăminte) Uzat, vechi. Hainele mele... să mă-mbrac... ale purtate. DELAVRANCEA, O. II 354. Dascălul îi dăduse niște pantaloni roși, un surtuc petecit și o pălărie purtată. SLAVICI, O. I 79. 2. (Despre oameni) Umblat (prin lume); cu experiență. Tatăl lui Boldur, om purtat prin străinătăți... a schimbat altă orînduială. C. PETRESCU, R. DR. 94. D-ta, moș Nichifor, ești om purtat, știi mai bine decît mine. CREANGĂ, O. A. 118.

PURTAT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A PURTA. 2) (despre obiecte, mai ales de îmbrăcăminte sau de încălțăminte) Care s-a uzat în urma folosirii îndelungate. 3) (despre persoane) Care a călătorit mult și a văzut multe; umblat. /v. a (se) purta

purtat a. 1. ce a fost purtat: haine purtate; 2. dus, transportat: o biată frunză de vânt în veci purtată AL.; 3. fig. umblat, pățit: ești om purtat CR. ║ n. mod de a se îmbrăca, port: nu e deosebire între dânsele nici la stat nici la purtat CR.

purtát, -ă adj. Care a fost purtat, întrebuințat, uzat: haĭne purtate. Dus, luat, vînturat: o frunză purtată de vînt. Fig. Umblat pin lume, vînturat, pățit, priceput: om purtat.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PURTAT adj. folosit, uzat, vechi. (Haine ~.)

PURTAT adj. folosit, uzat, vechi. (Haine ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ARTILERIE PURTATĂ armament de artilerie transportat cu ajutorul aeronavelor de transport.

Intrare: purtat (adj.)
purtat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • purtat
  • purtatul
  • purtatu‑
  • purta
  • purtata
plural
  • purtați
  • purtații
  • purtate
  • purtatele
genitiv-dativ singular
  • purtat
  • purtatului
  • purtate
  • purtatei
plural
  • purtați
  • purtaților
  • purtate
  • purtatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

purtat, purtaadjectiv

  • 1. Despre îmbrăcăminte: folosit, uzat, vechi. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Hainele mele... să mă-mbrac... ale purtate. DELAVRANCEA, O. II 354. DLRLC
    • format_quote Dascălul îi dăduse niște pantaloni roși, un surtuc petecit și o pălărie purtată. SLAVICI, O. I 79. DLRLC
  • 2. (Despre oameni) Umblat (prin lume); cu experiență. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Tatăl lui Boldur, om purtat prin străinătăți... a schimbat altă orînduială. C. PETRESCU, R. DR. 94. DLRLC
    • format_quote D-ta, moș Nichifor, ești om purtat, știi mai bine decît mine. CREANGĂ, O. A. 118. DLRLC
etimologie:
  • vezi purta DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.