opțiuni
  • info

12 definiții pentru ranchiună

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RANCHIUNĂ, ranchiune, s. f. Ură ascunsă, dușmănie și dorință de răzbunare; pizmă, pică. – Din fr. rancune.

RANCHIUNĂ, ranchiune, s. f. Ură ascunsă, dușmănie și dorință de răzbunare; pizmă, pică. – Din fr. rancune.

ranchiună [At: BOLLIAC, O. 247 / S și: ~ncu~ / Pl: ~ne / E: fr rancune] Ură ascunsă și dorință de răzbunare Si: pică, (ltî) rancoare.

RANCHIUNĂ, ranchiune, s. f. (Franțuzism, mai ales în construcție cu verbul «a purta») Ură ascunsă și dorință de răzbunare. V. pică. Însamnă că-mi poartă ranchiună pentru chestia cu scaunele. V. ROM. ianuarie 1954, 119.

RANCHIUNĂ s.f. Pizmă, pică, ură ascunsă; dorință de răzbunare. [Pron. -chiu-, pl. -ni, -ne. / < fr. rancune].

RANCHIUNĂ s. f. ură ascunsă și dorință de răzbunare; pică. (< fr. rancune)

RANCHIUNĂ ~e f. Sentiment de animozitate ascunsă (susținut de dorința răzbunării); pizmă; pică. [G.-D. ranchiunei; Sil. -chiu-] /<fr. rancune

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ranchiună (desp. -chiu-) s. f., g.-d. art. ranchiunei; pl. ranchiune

ranchiună (-chiu-) s. f., g.-d. art. ranchiunei; pl. ranchiune

ranchiună s. f. (sil. -chiu-), g.-d. art. ranchiunei; pl. ranchiune

ranchiună

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RANCHIUNĂ s. v. invidie.

RANCHIUNĂ s. ciudă, gelozie, invidie, necaz, pică, pizmă, pornire, (rar) înciudare, (pop.) năduf, obidă, pizmuire, pofidă, (înv., reg. și fam.) parapon, (înv. și reg., în Bucov.) băsău, (înv. și reg.) măraz, scîrbă, (reg.) pildă, zăcășeală, zăcășie, (prin Mold.) bănat, (Transilv.) dîcă, (Ban. și Olt.) inat, (Mold.) poxie, (înv.) patos, răpștire, rîvnire, zavistie, zavistnicie, (fam.) boală. (Îl roade ~; simte o ~ nestăpînită pe...)

Intrare: ranchiună
ranchiună substantiv feminin
  • silabație: ran-chiu-nă info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ranchiună
  • ranchiuna
plural
  • ranchiune
  • ranchiunele
genitiv-dativ singular
  • ranchiune
  • ranchiunei
plural
  • ranchiune
  • ranchiunelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ranchiună, ranchiunesubstantiv feminin

  • 1. Ură ascunsă, dușmănie și dorință de răzbunare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: dușmănie invidie pică pizmă ură
    • format_quote Însamnă că-mi poartă ranchiună pentru chestia cu scaunele. V. ROM. ianuarie 1954, 119. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.